English
Banca Naţională a României a mai făcut ieri un pas pe drumul relaxării monetare, în speranţa că poate îşi va repara, astfel, greşelile din trecut. Principiul "cui pe cui se scoate" nu funcţionează, însă, şi în politica monetară. BNR nu face decât să lupte cu cartuşe oarbe împotriva morilor de vânt, în ciuda numeroaselor exemple de pe pieţele internaţionale, care ne arată că "eforturile" în acest sens sunt inutile, fie că este vorba de reduceri ale dobânzii sau de tipărire directă.
Banca centrală a Poloniei a decis, tot ieri, să menţină dobânda de politică monetară la 2,5%, un minim istoric atins în iulie 2013. În Cehia, dobânda este 0,05% din noiembrie 2012. În ambele cazuri nu s-au înregistrat efecte majore asupra dinamicii creditului neguvernamental, chiar dacă ponderea creditelor neperformante este mult mai scăzută decât la noi.
În Ungaria, dobânda de politică monetară se menţine de mult timp pe o traiectorie descendentă, ajungând la 3% în decembrie 2013, de la 5,75% în decembrie 2012. Efectele nule asupra creditării au determinat guvernul de la Budapesta să treacă la presiuni directe pentru scoaterea băncilor străine din ţară, în speranţa, deşartă, că trecerea lor de partea "poporului" va stimula creditarea.
Pe fondul acestei tendinţe regionale, Banca Naţională a României a redus ieri dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, până la 3,75%, iar rata rezervelor minime obligatorii a fost redusă la 12% pentru pasivele în lei şi la 18% pentru pasivele în valută.
Efectele pozitive vor fi, din păcate, tot nule. De ce? Pentru că băncile nu vor relua creditarea, în ciuda unor reduceri simbolice ale dobânzilor, în condiţiile în care bilanţurile lor sunt "încărcate" de credite neperformante. Nivelul acestora, raportat la întregul portofoliu de credite, situează sistemul nostru bancar pe unul dintre primele locuri din Europa, chiar în faţa unor ţări care au apelat deja la ajutoare externe pentru susţinerea băncilor. Iar oficialii BNR au declarat, în ultima parte a anului trecut, că au descoperit lacune serioase în modul de evaluare a creditelor neperformante din portofoliile băncilor.
Doar la raportarea rezultatelor financiare pentru 2013 vom cunoaşte, cu un grad mai redus de incertitudine, dimensiunea "surprizelor" din bilanţurile bancare.
În aceste condiţii, nu este de mirare că acţiunile BNR nu mai au niciun fel de "tracţiune", cu toate că ţara noastră se află aproape de ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte gradul de îndatorare al sectorului privat, conform datelor de la Eurostat din 2012.
În timp ce la noi ponderea datoriilor private în PIB era de 72,9%, în Ungaria era de 131%, în Polonia de 74,7%, iar în Irlanda, ocupanta primului loc, de 306,4%.
Am văzut ce efecte are gradul ridicat de îndatorare al sectorului privat din Ungaria asupra creditului, chiar dacă dobânda de politică monetară este redusă agresiv. Dar de ce este aşa de diferită situaţia din România şi Polonia, aflate foarte aproape în clasamentul Eurostat?
Să fie de vină creşterea mai rapidă a creditării de la noi în anii de boom? Sau factorul principal este modul de alocare pe sectoare economice a creditului injectat pe piaţa noastră?
Poate că ultima decizie a BNR va conduce la creşterea lichidităţii pe piaţa bancară, dar este aproape sigur că nu va avea efecte semnificative asupra creditării sectorului privat.
Dacă efectele pozitive am văzut că sunt "sublime, dar lipsesc cu desăvârşire", care sunt efectele negative ale reducerii dobânzii de politică monetară şi ale RMO? Creşterea gradului de represiune financiară şi "stimularea" creditului guvernamental, cu toate că băncile străine de pe piaţă vor profita şi pentru repatrierea către băncile-mamă a fondurilor atrase în vremurile bune.
Alocarea resurselor financiare "eliberate" de către BNR între aceste două "activităţi" nu va mai lăsa nimic şi pentru reluarea creditării sectorului privat, mai ales pe fondul unei cereri de credite foarte scăzute.
Mai mult, erodarea economiilor populaţiei se va accentua, în condiţiile în care dobânzile pasive sunt primele reduse de bănci, dar şi sub asaltul unei presiuni fiscale tot mai acute.
Însă efectul negativ cel mai important nu se vede imediat. Acesta se referă la erodarea puternică a bazei interne de capital, factor primordial pentru creşterea productivităţii muncii şi a veniturilor cetăţenilor.
În Europa se vorbeşte tot mai mult de iniţierea unui proces de reindustrializare, cu ţinte specifice până în 2020. Din păcate, politica monetară actuală, alături de politica fiscală extrem de incoerentă, ne garantează că vom pierde şi acest tren al Uniunii Europene.
Motivul este simplu. Manipularea agresivă a dobânzilor de pe piaţă, în sensul scăderii artificiale a acestora, va avea efecte deosebit de negative asupra economisirii şi, implicit, a constituirii surselor de capital. Acest fenomen va avea consecinţe deosebit de grave în actualul context internaţional, marcat de o reducere masivă a fluxurilor de capital străin către pieţele emergente.
După cum s-a văzut şi în anii premergători crizei, angajarea dobânzilor pe o traiectorie descendentă, coroborată cu alte elemente de relaxare a politicii monetare, conduce doar la stimularea activităţilor speculative din economie, a consumului şi la concentrarea agenţilor economici asupra profitului pe termen scurt. Ce înseamnă aceasta? Nimic altceva decât o economie "poleită" pe dinafară, dar găunoasă în interior, care pluteşte sau se scufundă în funcţie de toanele pieţelor internaţionale.
Şi atunci, de ce mai reduce BNR dobânzile? Deoarece trebuie, măcar, să simuleze activitatea în slujba redresării economice, mai ales într-un an electoral important pentru consiliul său de administraţie.
Se dovedeşte astfel, şi în cazul acestei instituţii "independente", că obiectivele pe termen scurt sunt prioritare în faţa celor pe termen lung, iar guvernatorul Mugur Isărescu poate să apară senin în faţa presei şi să spună că şi-a făcut datoria.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. articol de referinta-cititorii sa ia aminte
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 09.01.2014, 00:59)
Draga Calin,
probabil cum bine stii domnul guvernator este cel mai longeviv in functie si domnia sa a avut sansa de a conduce destinele Romaniei postrevolutionare. Trebuie de aceea sa-i acordam increderea de a stii ceea ce este cel mai bine de facut. Totusi, in limita cunostiintelor mele in materie care sunt infime in comparatie cu cele ale domnului Isarescu doua tematici imi sunt inca neclare:prima se refera la extraordinara reducere a RMO de la 40 la 0 % pentru pasivele valutare in martie 2009 si a doua este la caracterul ambiguu al prezentarilor raportarii financiare in sistemele RAS si IFRS la actual 7 ani distanta de la intrarea in UE. Daca vei compara o raportare financiara a unei institutii financiare romanesti si a uneia din afara tarii vei observa totusi ca in sistemul IFRS lucrurile nu sunt chiar atat de pesimiste cum se pot citi din anumite declaratii de presa, mai ales ale celor care spun despre politicieni ca nu ar fi inzestrati cu anumite calitati intelectuale si ca ar fi lipsiti de curaj :-)
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2014, 09:46)
... in conditiile in care o majoritate semnificativa a romanilor ating un nivel de trai care abia daca se incadreaza in standardele lumii civilizate (ex. nivelul procentual al resurselor dedicate hranei raportat la venitul gospodariei), atata timp cat Romania depinde in mare (?) masura de finantare externa, atata timp cat majoritatea produselor de larg consum parvin din import, luand in calcul si faptul ca tot mai multi analisti estimeaza un crash al sistemului financiar global in cursul acestui an, cu ce ne incalzeste optimismul din rapoartari, inteligenta si curajul politicienilor?! ...
2. mai bine asa decat minic
(mesaj trimis de marius în data de 09.01.2014, 01:49)
Totusi, reducerea RMO la lei si scaderea dobanzii chiar daca se va simti doar partial in costul creditului, va mai reduce din neatractivitatea creditului in lei fata de valuta si va mai reduce si din presiunea pe debitori. Cerere mare de credite nu prea este si nu din cauza unor costuri uriase a creditelor, ci din lipsa comenzilor/investitiilor si a veniturilor reduse si nesigure.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de adi în data de 09.01.2014, 08:38)
In afara de dobanda de referinta si inflatie mai ramane modulul principal al dabanzii mari in lei percepute de banci si anume RISCUL DE TARA. Eu cred ca aici ar trebui lucrat si AR FI TREBUIT lucrat si in trecut! Ba cred ca scaderea dobanzii era necesar din octombrie 2008.Dar trebuie vazut CINE CREDITEAZA, CE CREDITEAZA SI PE CINE CREDITEAZA capitalul bancar!Merg banii unde trebuie !?de ex. la IMMuri?
2.2. punctul pe i de la adI (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 09.01.2014, 09:47)
Draga Adi,
intr-adevar aceasta componenta ar fi avut o pondere substantiala, daca ar fi fost intr-adevar cu atent monitorizata si corespunzator ingrijita. Totusi acest lucru a trecut perfect neobservat, singura publicatie care a dat posibilitatea de a contribui cu ceva fiind Bursa. Interventiile domnului Presedinte in toamna 2011, dorinta acestuia exprimata de intrare in zona euro si mesajul de stabilitate acordat investitorilor nu au putut fi totusi indeajuns percepute cand trioul Mobius, Roiss, Treichl povesteau despre Romania ca fiind tara unde piata de capital este la nivelul unei tari africane, ca Petrom a fost o companie unde lucratorii nu au inteles contractele cadru dorind bonificatii nemeritate si suntem o tara care face probleme, desi suntem obisnuiti cu greutatille. Banca Nationala in martie 2009 ar fi putut macar incerca sa dea dovada de statornicie nelasand o taiere abrupta a RMO a pasivelor scadente mai mari decat 2 ani. Totusi probabil au fost motive intemeiate pentru a nu putea spune ca suntem urmasii celor ce au stiut sa spuna si NU cand interesul national o cerea...
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2014, 16:42)
Riscul de tara tine de bnr doar sub aspectul politicilor echilibrate, adica nu fa ce fac ungurii. Aici bnr si-a facut treaba. Riscul de tara e indus de proasta guvernare din 90 iincoace, coruptie, instabilitate politica si lipsa de performanta economica unde bnr nu are mijloace de interventie.
3. Nici asa nici asa
(mesaj trimis de relu din chitila în data de 09.01.2014, 08:37)
Cum o dai nu-i bine ce face BNR. In fiecare buzunar de economist sau analist sta bastonul de guvernator vorba unui celebru. Daca ar fi asa de simplu sa conduci o banca centrala ar fi coada de candidati. Nu mai vorbim de raspunderea uriasa. Dar e trendy sa dai in BNR chiar si numai pentru ca a stat prea mult Isarescu si ajunge...Sa vina lupii tineri. Faptul ca Isarescu e un nume in lumea financiara de afara e suficient ca sa anihileze criticile de la noi. Restul e zgomot de fond.
4. B(A)NR
(mesaj trimis de Copp în data de 09.01.2014, 08:42)
Fluxul banilor e simplu: rezerva valutara eliberata merge direct la bancile mama, iar cea in lei se schimba in valuta pe piata si ajunge fix ... tot acolo. Scaderea dobanzii de interventie e praf in ochi. Credite nu se vor da oricum, insa institutiilor bancare le vor scadea costurile cu pasivele. Romanu oricum e prost si duce banii la banca pentru confortul de a ridica mai putini bani decat a depus. Oricum, si daca-ar vrea sa plaseze alternativ ar trebui sa faca pasul in afara deoarece BNR se ingrijeste ca bancile sa aiba pozitie monopolista pe piata creditului. Si uite-asa am mai servit inca un interes de-al coanii iorope afundandu-ne mult mai mult in groapa cu rahat.
Radu Golban spunea ca numele corect al institutiei cu pricina n-ar fi Banca Nationala a Romaniei ci Banca AntiNationala a Romaniei. Cred ca avea dreptate.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2014, 09:54)
... atata timp cat statele in deficit sunt “fortate” sa se finanteze prin banci comerciale orice reducere - a dobanzii de referinta si/sau a rezervelor minime obligatorii - devine profit in beneficiul bancilor, asemenea masuri nu fac altceva decat sa elimine riscul din sistemul bancar transferandu-l statelor si sa recompenseze trandavia ... eliminand riscul din sistemul bancar si recompensand lenea, nicidecum nu poate fi vorba despre stimularea creditatarii in sectorul privat - care implica risc, efectul este exact contrar, bancile obtinand profituri doar pentru operarea datelor in calculator ... de asemenea devine observabil un fenomen social, anume: inchiderea de agentii bancare si inlocuirea angajatilor cu automate de bani atat la ridicare cat si la efectuarea platilor ... pentru ce sunt recompensate bancile?! pentru descurajarea initiativei private si pentru consolidarea somajului? ...
6. e degeaba
(mesaj trimis de h2o în data de 09.01.2014, 13:53)
E tardiva masura BNR. Creditarea in Rom nu va reincepe pana cand oamenii nu vor scapa de teama zilei de maine.Scaderea locurilor de munca vacante incertitudinea locului actual de munca nu pot determina romanasul sa mai acepte credite pentru bunuri.Nu ai cu sa cresti conomia pana cand firmele nu vor creea noi locuri de munca ,pana cand investitiile straine vor creste semnificativ si pana cand sentimentul de panica nu va incepe sa dispara.Tot ceea ce se va intampla cu aceasta diminuare a rezervelor va fi o iesire mai mre din tara de valuta catre bancile mama.Nu uitati ca urmeaza teste de stres fara precedent in europa iar bancile mari trebuie sa faca fata cu cash mult pentru a nu risca o prabusile a actiunilor.Cursul de schimb nu va creste semnificativ pentru ca BNR in comunismul sau va regla acest curs pentru ca bancile sa primeasca mai multi euro pentru leii schimbati.Trebuie sa devalorizam leul cu 30-40% prin cumparare de datorie si active toxice pe mdel american.Este singura solutie pe termen scurt ea functioneaza este probata in sua insa problema cea mai mare este cum iesi din chestia asta.Este o decizie gresita a bnr.
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2014, 16:36)
in Romania e o problema cu lipsa de capital; daca devalorizezi cu 30-40% leul ce fac cei care au economisit in loc sa cumpere din import masini straine, plasma si tel mobile ?? aia vor merge la stat sa le dea ajutoare sociale ca nu mai au din ce trai, dupa ce au facut economii... su mai simplu, sa le dea in cap jmecherilor care au luat credite de la banca pt diverse si sa-i jefuiasca...
6.2. cam asta e ideea (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de h2o în data de 09.01.2014, 18:13)
pai asta se va si intampla.Tu om de buna credinta care ai facut economii in anii acestia se vor speria si vor arunca banii in consum sau in lucruri care pot aduce randamente superioare-bursa-. nu cred ca ai sta cu mainile in san sa vezi ca leii dai se duc dracu.Ai cumpara o casa, o masina ai investi in actiuni pentru ati proteja averea.
7. Din pacate!
(mesaj trimis de EU în data de 09.01.2014, 16:00)
banii eliberati de BNR se vor duce din nou la export, iar costurile lor vor ramane la populatie! Alta era metoda de a oferi creditare companiilor iar ungurii stiu sa o aplice!