Un investitor acuză că a fost desproprietărit de acţiunile deţinute la o companie listată

• Acţiunile lui Cristian Cristu se află în contul societăţii, în urma unui proces din care investitorul nici nu a făcut parte • Societatea nu a răspuns solicitării noastre legată de acuzaţiile investitorului

În ţara noastră proprietatea privată este garantată de Constituţie şi există legi care orânduiesc modul în care dreptul de proprietate asupra unor bunuri poate fi trecut de la o persoană la alta. Pentru acţiunile tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti există legea pieţei de capital, care arată că transferul dreptului de proprietate al instrumentelor financiare se face pe baza principiului livrării contra plăţii, adică pe bani. Dar hăţişurile legislative, hotărârile absurde, maşinaţiunile, neputinţa şi indiferenţa pot duce la situaţii kafkiene în care investitorul se trezeşte că acţiunile i se iau, bani nu i se dau şi toate uşile la care bate rămân închise, după cum susţine un fost acţionar al unui emitent cu sediul în Teleorman.

Cristian Cristu, investitor la Bursa de Valori Bucureşti încă din anii 90, acuză că, printr-o serie de abuzuri şi ilegalităţi ale Statului Român, a fost deposedat de acţiunile pe care le deţinea la o companie listată, în urma unor împrejurări ce au culminat cu un proces din care nici nu a făcut parte.

• Acţionarii Comalex votează schimbarea obiectului de activitate, dar în scurt timp demersul este atacat în instanţă, proces în care chiar societatea cere anularea deciziei AGEA

Prin 2004 Cristu a început să cumpere acţiuni la Comalex Alexandria, care până atunci erau listate în Piaţa Rasdaq, apoi după fuzionarea cu BVB listate în secţiunea ATS, iar la jumătatea lui 2007 ajunsese să aibă 19% din ceea ce înainte de revoluţia din 89 era Întreprinderea Comercială de Stat de Produse Alimentare şi de Alimentaţie Publică Alexandria. În vara acelui an, conducerea Comalex convoacă acţionarii pentru aprobarea modificării obiectului principal de activitate al societăţii din "comerţ cu amănuntul" în "închirierea imobiliarelor".

Investitorul se opune, dar propunerea trece de AGEA în principal datorită aprobării AVAS care era şi este acţionarul majoritar la societăţii, cu 54%. În aceste condiţii, investitorul îşi exercită dreptul de retragere, în temeiul legii societăţilor comerciale (31/1990), iar conducerea Comalex face demersurile pentru numirea unui expert care să evalueze cât trebuie să-i plătească lui Cristu pentru acţiunile pe care trebuie să i le răscumpere, conform legii 31/1990. În aprilie 2008, expertul evaluează deţinerea de aproape 20% a investitorului la 11,2 milioane de lei, sumă mai mare decât întreaga evaluare bursieră a companiei, bani pe care Comalex trebuie să-i dea lui Cristian Cristu.

Conform relatărilor investitorului, conducerea Comalex pur şi simplu a refuzat să-i plătească banii care i se cuveneau şi, ca să scape de obligaţie, a folosit un acţionar care a cerut instanţei să anuleze hotărârea în care se aprobase schimbarea obiectului principal de activitate al companiei.

În documentele pe care ni le-a pus la dispoziţie se arată că, o persoană numită Angela Costea a cerut Tribunalului Teleorman constatarea nulităţii absolute a Hotărârii AGEA Comalex din august 2007, în temeiul nerespectării unor prevederi legale referitoare la modul în care s-a făcut convocarea şi informarea acţionarilor privind AGEA. Foarte suspect este că însăşi societatea, care era pârâtă în proces, face întâmpinare prin care solicită anularea Hotărârii AGEA din vara lui 2007.

"În loc de bani, conducerea societăţii de la acea perioadă a găsit-o complice pe Costea Angela care, prin manopere şi declaraţii false, a cerut Tribunalului Teleorman să anuleze Hotărârea AGEA din 2 august 2007 retroactiv, pentru a nu-mi plăti acţiunile pentru retragerea din societate în urma schimbării obiectului principal de activitate. Se poate observa că în timpul procesului cei de la Comalex au fost de acord cu anularea propriei Hotărâri AGEA, doar pentru a nu-mi plăti contravaloarea acţiunilor pentru retragerea din societate", spune Cristian Cristu.

Instanţa admite acţiunea formulată de Angela Costea şi, prin Sentinţa Comercială_4C din martie 2009, constată nulitatea hotărârii acţionarilor privind schimbarea obiectului principal de activitate al Comalex.

• Cristian Cristu încearcă să-şi obţină dreptul în instanţă, în timp ce societatea face plângere împotriva sa şi a unui evaluator pentru supraestimarea activelor Comalex

În timpul în care s-a derulat procesul şi fără să aibă cunoştinţă de demersul Angelei Costea, după cum ne-a spus, Cristian Cristu încearcă să obţină banii pe care trebuia să-i primească de la Comalex în instanţă, prin executare silită, care a fost respinsă, pe motivul că este nelegală şi nu are la bază o creanţă certă lichidă şi exigibilă. Pe de altă parte, în decembrie 2009 compania face plângere penală la DNA împotriva evaluatorului pentru fals în întocmirea raportului de evaluare, pe baza căruia compania trebuia să-i plătească acţionarului 11,2 milioane de lei, precum şi împotriva lui Cristu pentru uz de fals. Conform raportului anual al societăţii pentru acel an, compania reclama supraestimarea activelor Comalex prin evaluarea ilegală a 24 de spaţii vândute în 2004, tranzacţie ce era prinsă într-un alt litigiu.

Cristian Cristu ne-a declarat: "Eu, la executarea silită, am folosit copii legalizate de la ORC Teleorman. După retragerea mea, Comalex s-a adresat judecătorului delegat de la ORC Teleorman să numească un expert conform art. 134 din Legea 31/1990, iar acesta a numit un expert, dovadă Încheierea nr. 73 din 18.01.2008, iar acesta a facut un raport de evaluare pe baza datelor primite de la societate. Acel Raport a fost predat societăţii, iar Comalex l-a depus pentru opozabilitate la ORC Teleorman, în data de 24.08.2008. Încheierea si Raportul fac corp comun şi constituie Titlul Executoriu asupra creanţei mele la Comalex. Apoi societatea le contestă la Curtea de Apel Bucuresti, iar în data de 23.10.2009, prin Decizia 1307 apelul este respins. Conform art. 103^1 din Legea 31/1990, plata acţiunilor se poate face numai din profitul distribuibil al societăţii conform ultimelor situaţii financiare anuale aprobate, care au fost abia în data de 26.05.2010, conform AGOA de la Comalex".

În fine, după mai multe procese, în 2013, instanţa constată prescripţia dreptului material la acţiune a lui Cristu, deoarece a decis că dreptul la acţiune ar fi data de 9 aprilie 2008, data Raportului de evaluare şi nu data de 26 mai 2010, când Titlul a devenit irevocabil şi situaţiile financiare aprobate, după cum spune investitorul.

"Pe lânga alte motive, Comalex a invocat şi faptul că Hotărârea de schimbare a obiectului principal de activitate a fost anulată retroactiv, în urma nepublicării Convocatorului şi într-un ziar, nu doar în Monitorul Oficial. Eu abia cu această ocazie am aflat că a fost anulată Hotărârea AGEA de schimbare a obiectului principal de activitate, pe motivul nepublicării şi într-un un ziar a Convocatorului. După ce am căutat în arhiva personală, am gasit ziarul «Curierul Naţional» Nr. 4943 din 29 iunie 2007, unde a fost publicat Convocatorul şi mi-am dat seama că s-a comis o ilegalitate, dar era prea târziu. Hotărârea de anulare a fost susţinută şi de societate, iar documentele care au stat la baza convocării au fost distruse/ascunse, iar Hotărârea privind schimbarea obiectului principal de activitate al Comalex fusese deja anulată", afirmă Cristian Cristu.

• Comalex cere Depozitarului Central să transfere acţiunile lui Cristu în contul societăţii; Depozitarul refuză deoarece compania nu demonstrează că i-a plătit acţiunile investitorului

În 2015, Comalex Alexandria cere Depozitarului Central să transfere acţiunile lui Cristu în contul societăţii, iar în 2017 deschide un proces în acest sens, în cadrul căruia investitorul susţine că societatea a ascuns instanţei faptul că hotărârea AGEA din 2007 în urma căreia a decis să se retragă din societate a fost anulată.

"Din Sentinţa Civilă_375 din 14.02.2018, se poate constata că a fost ascunsă instanţei Sentinţa Comerciala_4C din 02.03.2009, a Tribunalului Teleorman, prin care a fost anulată retroactiv Hotărârea AGEA din data de 02.08.2007. Menţionez ca nu am putut să mă apăr, nefiind parte în acest dosar", ne-a spus Cristian Cristu.

Conform materialelor pe care ni le-a pus la dispoziţie investitorul, în proces Depozitarul Central a arătat că nu poate să opereze transferul deoarece cererea companiei nu este însoţită de dovada plăţii acţiunilor. În plus, a solicitat punctul de vedere al Autorităţii de Supraveghere Financiară care a apreciat că, "până la achitarea de către societate a acţiunilor deţinute de Cristu, Depozitarul nu poate face transferul".

De asemenea, Depozitarul a cerut instanţei introducerea în cauză a lui Cristu deoarece speţa includea un transfer de proprietate din contul său, iar anumite apărări nu puteau fi invocate de către Depozitarul Central. Dar Comalex s-a opus, a apreciat că nu există un interes personal al Depozitarului de introducere în cauză a lui Cristu, care nu are de ce să figureze în dosar deoarece "există hotărâri judecătoreşti irevocabile care îi sunt opozabile în sensul că creanţa sa cu privire la acţiunile care fac obiectul dosarului este prescrisă, iar Cristu nu mai are calitatea de acţionar", după cum se arată în documentele pe care ni le-a pus acţionarul la dispoziţiei.

În schimb, Depozitarul a apreciat că, atât timp cât Cristian Cristu figurează în Registrul Acţionarilor, calitatea sa de acţionar este menţinută. În fine, în temeiul unui articol din Codul de Procedură Civilă, instanţa respinge cererea de introducere în cauză a lui Cristu.

Referitor la argumentele aduse de Comalex privind prescripţia, Depozitarul a apreciat că societatea are în continuare obligaţia să-i plătească acţiunile investitorului. "Efectul prescripţiei este acela că titularul creanţei nu mai poate recurge la forţa coercitivă a statului pentru a obţine realizarea creanţei sale", a fost poziţia Depozitarului în faţa instanţei, conform unor documente pe care acţionarul ni le-a pus la dispoziţie.

În esenţă, Depozitarul a arătat că, potrivit dispoziţiilor legale, dreptul de proprietate asupra acţiunilor se transmite în temeiul art. 134 din Legea nr. 31/1990 la data retragerii din societate, care însă are ulterior obligaţia să achite acţiunile celui care se retrage. Iar hotărârile instanţei invocate de Comalex nu arată că obligaţia companiei de a-i plăti acţiunile lui Cristu s-a prescris, ci posibilitatea sa de a solicita contravaloarea acestora, susţine investitorul.

• Instanţa obligă Depozitarul să transfere acţiunile lui Cristu în contul societăţii, conform cererii de retragere a acţionarului din urmă cu unsprezece ani

Instanţa reţine, în sentinţă, că în momentul depunerii declaraţiei de retragere, Cristian Cristu şi-a pierdut calitatea de acţionar şi a apreciat că refuzul Depozitarului de a opera transferul acţiunilor investitorului în contul Comalex pe motivul că nu au fost achitate este neîntemeiat. Prin urmare, în 2018 instanţa a obligat Depozitarul Central să transfere 108.456 de acţiuni Comalex din contul lui Cristu în contul societăţii, conform cererii de retragere a acţionarului din urmă cu unsprezece ani. Depozitarul a făcut apel, ce a fost respins de către Curtea de Apel Bucureşti.

Ziarul Bursa a solicitat un punct de vedere din partea Comalex privind acuzaţiile aduse de investitor, dar până la publicarea acestui material compania nu răspunsese cererii noastre.

Aşa s-a făcut că, lui Cristian Cristu i-au fost luate 20% din acţiunile Comalex, fără să primească bani în schimb şi fără să aibă posibilitatea să se apere, aşa cum ne-a spus investitorul şi după cum reiese din documentele pe care ni le-a arătat. Iar domnia sa nu poate să atace sentinţa deoarece nu a fost parte în dosar.