UN NOU ATAC LA ADRESA BĂNCILOR Dan Şucu: "Mediul bancar mimează concurenţa"

Băncile şi mulţi jucători din industrii cheie din ţara noastră nu practică politici concurenţiale autentice, ne-a declarat ieri Dan Şucu, preşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România, ca urmare a publicării raportului Consiliului Concurenţei (CC) privind evoluţia concurenţei în sectoare cheie. "Sectorul bancar mimează un mediu concurenţial şi asta se întâmplă sub oblăduirea Băncii Naţionale", ne-a precizat domnia sa. Potrivit raportului CC, în ţara noastră industria retailului este printre cele mai înclinate către manifestarea liberă a concurenţei după cea a pieselor de schimb pentru autoturisme şi a serviciilor intermediare.

La polul opus se situează serviciile notariale conexe tranzacţiilor imobiliare, piaţa cardurilor bancare şi producţia şi comercializarea cimentului, arată aceeaşi sursă.

În ultima vreme, băncile au fost din ce în ce mai atacate de reprezentanţii mai multor ramuri din industria agro-alimentară (fermierii, producătorii de carne), precum şi de întreprinzătorii mici şi mijlocii, ca să nu mai amintim de clienţii persoane fizice.

"Sper ca CC să aibă convingerea că practicile concurenţiale din sectorul de retail sunt reale şi nu mimate", a precizat Dan Şucu. În opinia domniei sale, piaţa de retail tradiţional şi modern are prea mulţi actori pentru a exista riscul unor înţelegeri anticoncurenţiale.

Potrivit studiului CC, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, există o diferenţiere între vânzarea prin intermediul canalelor moderne şi cea prin intermediul comerţului tradiţional, iar gradul ridicat de dispersare şi puterea de negociere redusă în raport cu furnizorii/producătorii măresc decalajul dintre cele două forme de retail alimentar.

Cu toate acestea, în ţara noastră, situaţia este încă favorabilă comerţului de tip tradiţional, care, la nivel naţional, ocupă încă o pondere majoritară, arată aceaşi sursă.

Raportul concurenţial se arată pozitiv pentru acest sector. Astfel, nivelul de concentrare a sectorului de retail alimentar din România nu ar trebui să ridice îngrijorări concurenţiale majore, deoarece primii 5 retaileri cumulează o cotă de piaţă de aproximativ 30% în funcţie de vânzările totale înregistrate de cei mai importanţi actori. Primi 10 mari retaileri au fost anul trecut: Kaufland, Carrefour, Lidl, Real, Auchan, Penny&XXL, Mega Image, Cora, Profi şi Billa.

• Preţurile alimentelor au urmat un trend ascendent

Preţul alimentelor de bază la raft a înregistrat, potrivit CC, majorări semnificative anul trecut, excepţie făcând ouăle, al căror preţ a scăzut cu 37%, comparativ cu 2011. Creşteri importante ale preţurilor în reţelele de magazine au avut loc la vin (33,61%), pâine (31,45%) şi carne de porc (21,43%), însă cel mai mult s-au scumpit mezelurile (38,3%). La laptele dulce de consum, preţurile au urcat cu aproape 8%, iar la carnea de pasăre cu 5,7%.

Preţurile la raft nu reflectă, însă, în toate cazurile, realităţile pe care le trăiesc producătorii. Domnul Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România, ne-a declarat: "La producător, la poarta fermei, nici carnea de pasăre, nici ouăle nu au avut o variaţie atât de mare în 2012, comparativ cu 2011. Ouăle s-au vândut cu 0,3 lei, iar carnea cu 7 lei".

Creşterile de preţ în sectorul cărnii nu sunt surprinzătoare, având în vedere că majoritatea producătorilor autohtoni au înregistrat profituri mai mici anul trecut şi au reiterat cu mai multe ocazii problemele legate de competitivitatea produselor locale faţă de carnea de import în ceea ce priveşte preţul. De asemenea, creşterile preţului vinului şi al pâinii, anul trecut, au fost puse de multe ori pe seama unor recolte mici la struguri şi cereale, cauzate de secetă.

Pentru categoriile legume/fructe, Consiliul Concurenţei a constatat creşteri de preţ semnificativ mai mici comparativ cu alimentele de bază şi reduceri pentru 4 din cele 11 produse analizate, în 2012 faţă de 2011. La această categorie, cele mai mari creşteri au fost consemnate la struguri (25,11), roşii (17%) şi pere (15,27%).

• Problema ponderii produselor alimentare autohtone în magazine persistă

Regăsită recurent în discursul producătorilor locali, problema comercializării produselor de import în magazine în defavoarea celor naţionale reiese şi din raportul concurenţial care precizează: "La nivelul produselor alimentare de bază, selecţionate de către Consiliul Concurenţei, raportul dintre produsele naţionale şi cele provenite din import continuă să fie unul supraunitar. Cu toate acestea, cu excepţia cărnii de porc, pentru toate celelate categorii de produse prezentate, produsele din import câştigă teren. Laptele dulce de consum şi uleiul de floarea soarelui au înregistrat cele mai mari modificări în această direcţie, în perioada analizată".

În ceea ce priveşte creşterea preţului şi importului laptelui de consum, principale cauze ar fi costurile mari de producţie şi lipsa adaosului comercial, potrivit preşedintelui Asociaţiei Patronale din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru. Domnia sa a spus: "Fermierii autohtoni au costuri mari de producţie, iar laptele dulce este considerat produs de bază pentru derivate şi se vinde ieftin. Din aceste motive, fermierii produc mai puţin, iar procesatorii apelează la importuri".

Aceeaşi tendinţă pare să se menţină şi anul acesta, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

România a importat, în luna septembrie a acestui an, 7.423 de tone de lapte brut, cu 67,6% mai mult decât a importat în luna septembrie a anului trecut, respectiv 4.429 de tone de lapte brut.

Analiza CC arată că majoritatea produselor importate din categoriile selectate provin, ca şi în perioada anterioară, din ţări ale Uniunii Europene.

Totodată, situaţia este în continuare diferită pe segmentul de legume-fructe, acolo unde produsele provin preponderent de la furnizori externi, din considerente legate de preţ şi de deficienţele existente la nivelul producţiei autohtone.

Dacă în cazul alimentelor de bază analizate, consumul din magazine este asigurat în proporţie 63-88% de produse provenite din România, în cazul legumelor şi fructelor situaţia este inversă. Astfel, doar în cazul verzei şi a cireşelor vânzările sunt acoperite în proporţie de peste 50% din producţie autohtonă, în rest ponderea legumelor şi fructelor provenite din România în totalul vânzărilor magazinelor se situează între 4%, în cazul fasolei boabe, şi 41% la ceapă uscată.

Sectorul de retail este esenţial pentru economia ţării având în vedere că, anul trecut, valoarea acestuia a fost de aproximativ 17,2 miliarde de euro, în creştere cu 3,3% faţă de 2011. Consumul de alimente deţine ponderea cea mai ridicată în totalul cheltuielilor de consum, acesta din urmă fiind componenta principală a produsului intern brut (61% în 2012). Conform Institutului Naţional de Statistică, în 2012, cheltuielile pentru alimente şi băuturi nealcoolice au reprezentat aproximativ 42% din totalul cheltuielilor de consum ale gospodăriilor.