Un nou supra-stat se iţeşte la orizont: Uniunea Birocratic-Sovietică Europeană

Un proiect pe termen mediu şi lung al birocraţiei UE, care s-a derulat pas cu pas, pe ascuns, printre picături şi crize succesive ori suprapuse, este independenţa fiscală a UE faţă de statele membre.

Odată cu noul mandat pe care şi-l doreşte Ursula von der Leyen şi cu ocazia discutării bugetului UE pe anul 2025, acest scop nici nu mai este ascuns: se derulează la vedere, cu toată forţa de panzer a majorităţii PPE (populari, aşa zis de dreapta), S & D (socialişti - caviar) şi Renew (neo-marxişti).

Este bine de ştiut că bugetul de mii de miliarde de euro al UE este constituit din :

(i) contribuţia directă şi explicită a statelor membre; o sumă reprezentând un procent din PIB - ul fiecărei ţări membre merge anual la UE;

(ii) fracţiuni din anumite taxe şi impozite, pe care statele membre le colectează şi apoi le virează, în anumite procente, la bugetul UE; aşa este cazul :

-taxelor vamale (trei sferturi din ele merg la UE),

-al tva (un procent de 0,3% merge la UE),

-al impozitului pe venit sau pe profit şi, ţineţi-vă bine,

-al noilor taxe şi impozite generate de "lupta" UE cu schimbările climatice, respectiv,

-taxa pe tranzacţiile cu certificatele de emisii de carbon, deja în vigoare de mai mult de 10 ani,

-taxa pe carbonul din emisiile instrumentelor cu care facem cald în casă, care va fi efectivă din 2025 (îi priveşte pe toţi consumatori de utilităţi casnice) şi

-taxa pe importurile de bunuri din state non-UE, fabricate cu tehnologii nepritenoase cu mediul), care va fi efectivă din 2026.

Aşadar, această sub-categorie de taxe înseamnă fix rezultatul invenţiei UE, care consideră că, plătind bani la împărăţie, contribuim la răcirea globală sau, mai nou, la fixarea climei, ca să nu se mai schimbe. Cu ocazia acestei măreţe lupte, UE mai face şi un piculuţ de bani, dar noi nu ne supărăm, că UE ne protejează de viruşi, cupole de foc, dictatori din est, conspiraţionişi, dezinformatori şi, mult mai nou, ne fereşte de influenţa toxică a oamenilor sănătoşi, cu logică naturală şi cu bun simţ firesc, adică de "medievali ne-evoluaţi".

Evident, aceste taxe şi aceste costuri sunt suportate, la final, de contribuabilii şi de consumatorii din statele membre. Aceiaşi cetăţeni UE care, la nivelul lui 2019, erau într-o proporţie de 20% săraci, iar azi sunt săraci în proporţie de 30%. După pandemie, lupta cu schimbările climatice şi implicarea în război, UE a generat un "supliment" de săraci de 45 de milioane de persoane.

(II)

Staţi, că nu e tot.

Având în vedere această minune de eficienţă a luptelor duse de această magnifică birocraţie de la UE, propunerile de buget pentru 2025 şi, pe mai departe, până în 2035, sunt de majorare a procentelor de prelevare la bugetul UE a unor taxe şi impozite. Mai mult decât atât, UE îşi (ne) propune crearea unor taxe şi impozite noi, în siajul măreţelor realizări şi proiecte propuse a fi îndeplinite până în 2050, când Green Deal va fi atât de bine realizat încât nu va mai rămîne piatră pe piatră din UE.

În legătură cu modul de cheltuire a acestor resurse financiare stoarse de la statele membre şi de la cetăţeni, să reamintim doar că există programul de luptă contra consecinţelor economice şi sociale grave ale "luptei" contra pandemiei, luptă comisă tot de birocraţia UE. Este ceea ce, în România, este cunoscut sub numele de PNRR. Este un program de 750 de miliarde de euro, care a fost majorat cu 50 de miliarde de euro, pentru a se extinde ca program de dotare a UE cu energie "vrede", ca să fie mai eficientă lupta contra schimbărilor climatice (RePower EU). De asemenea, acest buget iniţial va fi majorat cu sumele necesare continuării războiului din Ucraina (minim 95 de miliarde de euro). Evident, aceşti bani sunt bani împrumutaţi de UE. Nu există, cel puţin aparent, o sursă de rambursare a acestor sute de miliarde. Aşadar, e nevoie mare de alţi bani, de alte taxe şi impozite. Culmea este că a venit Mario Draghi în Parlamentul UE, a vorbit oarecum pereţilor şi a spus că UE este în mare belea economică şi socială şi are nevoie de investiţii de minim 800 de miliarde de euro...

Cel ce are urechi de auzit, să audă: vorbim de aproape 1700 de mii de miliarde de euro, care trebuie scoşi cumva, de undeva.

Din ce? Din majorarea taxelor şi impozitelor existente şi din inventarea unora noi.

Între aceste noi taxe şi impozite, la loc de "cinste" stau taxele pe tranzacţii cu certificate de emisii (Emissions Trading System - ETS), operaţionale deja de 10 ani, sau taxele pe importurile de produse non-UE, fabricate cu tehnologii neamicale cu mediul (Carbon Border Adjustment Mechanism CBAM), aplicabile din 2026. Statele membre vor colecta aceste taxe şi le vor vira integral la UE.

Se mai propun:

-taxe pe tranzacţiile în spaţiul digital; de aici obsesia pentru digitalizare, plăţi şi încasări digitale şi moneda digital a băncilor centrale (CBDC);

-taxe pe tranzacţiile de pe piaţa de capital; sunt curios cum va mai putea fi competitivă această piaţă în UE, în raport de bursa din Londra, New York, Tokio, Shanghai sau Hong Kong;

-taxe pe (ne)colectarea deşeurilor şi penalităţi pentru risipa de mâncare.

De departe cea mai cool şi mai nouă "resursă financiară proprie" a UE va fi penalitatea aplicată statelor membre UE care nu respectă echilibrul de gen şi care plătesc salarii, bonusuri şi beneficii mai mari pentru bărbaţi şi mai mici pentru femei şi ... pentru alte persoane...

Dacă UE va fi independentă fiscal nu va mai "atârna" în trena statelor membre UE, în special a celor cu economii mari - Germania, Franţa, Italia, Spania, Olanda. Va putea deveni, aşa cum vor indivizi ca Timmermans sau ca Verhovstad, un supra-stat, o uniune sovietică având reguli şi scopuri proprii. Va putea să îşi deruleze nestingherit politicile de inginerie socială şi de demolare a omului natural, pentru a-l reconstrui "mai bine", adică, sub forma unei păpuşi emoţionale sau a unei figurini de plastilină.

Precizez că România este membră a multor organizaţii internaţionale - NATO, FMI, BM, ONU, OMS etc., dar numai Uniunea Europeană, care este o construcţie juridică, iar nu un supra-stat, are ambiţia de a ne impozita direct şi pe faţă şi de a transforma statele membre în ... filiale sau puncte de lucru ale administraţiei financiare din cadrul Comisiei Europene.

În orice organizaţie internaţională se plăteşte un fel de taxă de participare la club, dar asta este tot ceea ce se cere, iar nu o taxă sau impozit aplicabile direct cetăţenilor, companiilor şi instituţiilor.

La fel ar trebui să fie şi UE. Nu a acceptat nimeni ca acest atribut al suveranităţii să fie abandonat în favoarea vreunui soviet suprem al UE. Cel puţin, nu la cunoştinţa mea.

Noi ne vom opune, aici, în Parlamentul UE, acestui curent periculos şi contrar Tratatelor UE. Ne vom opune atât politic, cât şi juridic. Vom încerca să barăm acest plan sau, măcar parţial, să îl neutralizăm.

Dar e bine ca lumea să priceapă ce se întâmplă aici, chiar dacă pare plictisitor. De fapt, pe asta se şi mizează aici - să nu ştiţi, să nu vreţi să ştiţi pentru că e complicat, să nu puteţi să ştiţi pentru că atenţia vă este deviată către crize, supravieţuire, şantaj emoţional sau non-subiecte.

Notă: În legătură cu unele taxe, UE chiar nu are comptenţa de a le majora sau schimba destinaţia. De exemplu, impozitul pe venit sau pe profit sunt de strictă competenţă a statelor membre. Este unul dintre motive pentru care birocraţia UE şi liderii partidelor parlamentare mari de aici se străduiesc să desfiinţeze regula unanimităţii în luarea deciziilor de modificare a Tratelor UE.

Notă înspăimântătoare: fiind vorba de "resurse financiare proprii" ale UE, înseamnă că de încasarea şi cheltuirea lor se va ocupa EPPO, parchetul inventat de UE pentru a fi băţul pe spinarea recalcitranţilor, băţ mânuit azi de Codruţa Kovesi.