Un sfert de miliard de euro - profitul băncilor noastre, pe trei luni

Sistemul nostru bancar a înregistrat un profit net de circa un sfert de miliard de euro (1,17 miliarde lei), în primul trimestru al anului în curs, potrivit datelor pe care ni le-a trimis Banca Naţională a României (BNR).

În întreg anul trecut, băncile din ţara noastră au avut un profit net de 4,87 miliarde lei, adică peste 1 miliard de euro.

Indicatorii Băncii Centrale arată că 25 de bănci din cele 36 care activează pe piaţa noastră au avut profit, în primele trei luni ale lui 2016, în timp ce restul de 11 instituţii bancare au ieşit pe pierdere.

În 2015, 22 de bănci au fost profitabile şi 14 au avut pierderi.

Instituţiile de credit de pe piaţa autohtonă au totalizat active nete de peste 370 miliarde lei, valoarea capitalurilor proprii ridicându-se la circa 40,4 miliarde lei, în perioada analizată.

Cu aproape 56.000 de angajaţi, sistemul bancar românesc a acordat credite clientelei nebancare de aproximativ 230 miliarde lei, depozitele atrase de la acest segment ajungând la aproape 264 miliarde lei.

Rata creditelor neperformante, după primul trimestru al anului, a fost de 13,52%, în uşoară scădere faţă de cea de la finalul anului precedent, de 13,61%.

Economistul Aurelian Dochia, administrator în cadrul BRD Groupe Societe Generale, ne-a spus, în urmă cu câteva luni, că băncile au două surse de venit - comisioanele şi marja de dobândă.

De asemenea, cele care au vândut portofolii importante de credite neperformante şi-au eliberat provizioanele, înregistrând linii de venituri suplimentare, ne-a mai precizat domnia sa, completând, însă, că acestea nu acoperă pierderile din trecut, când "băncile şi-au curăţat, într-un fel, bilanţurile" şi au înregistrat pierderi din provizioane.

Specialiştii din piaţă ne-au explicat că, deşi, în primă instanţă, provizioanele reprezintă pierderi pentru bănci, fiind constituite din profiturile acestora, în final ele sunt recuperate din costurile produselor bancare.

Economistul Adrian Mitroi susţine că, într-un fel sau altul, pierderile înregistrate din vânzarea cu discount a creditelor neperformante este resimţită de către toţi deţinătorii de interese - de la deţinătorii de credite, de obligaţiuni, de acţiuni, de împrumuturi convertibile, la deponenţi, angajaţi şi fisc. Domnia sa a adăugat: "Justificarea băncilor este profitul operaţional, dar eu aş spune că unele comisioane au ajuns chiar nepoliticoase. Şi pe partea de depozite băncile sunt puţin dispuse să mai facă favoruri de randament deponenţilor şi găsesc orice posibilitate să-i taxeze în diverse forme, cum ar fi aplicarea comisionului la retragere. Au foarte multe modalităţi prin care nu numai că ţin banii mult prea mult în depozite, dar nu îi recompensează cu un randament suficient. Este o presiune de elongare a orizontului de economisire. Este un risc de lichiditate, care înseamnă şi un risc de credit".

Potrivit lui Adrian Mitroi, recuperarea provizioanelor din banii clienţilor este şi explicită şi implicită: explicită - prin comisioane mai mari şi dobânzi mai mici; implicită - prin dificultatea cu care mai poate fi luat un credit, condiţii mai aspre în viitor, necesarul suplimentar de garanţii.

În ultimii ani, bănci importante din piaţă au vândut portofolii semnificative, de miliarde de euro, de credite neperformante (NPL).

Banca Centrală ne-a transmis că, în perioada 2010-2015, au fost cesionate de instituţiile de credit (inclusiv sucursalele băncilor străine autorizate să funcţioneze în România) credite performante şi neperformante (persoane fizice şi juridice) în valoare de 27,7 miliarde lei.

Şi în acest an au fost anunţate vânzări de portofolii de NPL, cel mai recent anunţ de acest tip făcând referire la neperformantele pe care Grupul Eurobank le are în deţinerile din ţara noastră. IFC, parte a Grupului Băncii Mondiale, şi KRUK, companie din Europa Centrală şi de Est specializată în recuperarea datoriilor, au hotărât să achiziţioneze un portofoliu de credite neperformante fără garanţie, acordate persoanelor fizice de către Bancpost şi de alte subsidiare ale Grupului Eurobank la noi, soldul total restant fiind de aproximativ 597 milioane euro.

Ţara noastră se află printre statele din Europa Centrală şi de Est care înregistrează cele mai dinamice vânzări de credite neperformante, după cum arată un raport recent al Comisiei Europene.

Fostul bancher Lucian Isar a scris recent pe blogul său că există anumiţi bancheri care au vândut la discount major proprietăţile recuperate: "Cooperativele funcţionau conectate la decidenţii de la risc (the workout variety of risk professionals) de la Ploieşti la Vâlcea. Aceste vânzări ce prejudiciază în mod evident clienţii nu se pot efectua fără cunoştinţa supraveghetorilor şi a auditorilor. Vânzările de portofolii ce includ credite de consum cu garanţii imobiliare sunt o sursă bună de vile şi vacanţe pentru aranjori".

Sectorul bancar a început să înregistreze profit anul trecut, după mai mulţi ani de pierderi, băncile fiind obligate de BNR să-şi provizioneze neperformantele.

La începutul anului trecut, Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, a spus că băncile au însumat, în patru din cei şase ani premergători lui 2015, pierderi cumulate de 8 miliarde lei, în ceilalţi doi ani câştigurile fiind de 0,9 miliarde lei.

Florin Georgescu a spus, la vremea respectivă: "Patru ani cu pierderi, doi cu profit. Pierderile, în euro, înseamnă 1,6 miliarde euro. Dacă nu era dublată de eforturi permanente din partea băncilor, pierderea ar fi condus la o situaţie de şubrezire a sistemului, dar Direcţia Supraveghere a monitorizat permanent şi a reuşit să determine aport de capital, capital ireversibil, cu care au contribuit acţionarii, cei care au avut de suportat pierderile".

Un număr de 23 de bănci de pe piaţa noastră au înregistrat pierderi totale, în 2014, de 6,2 miliarde lei, după cum ne-a spus Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

Domnia sa ne-a declarat, la începutul anului trecut: "Sunt 23 de bănci cu o pierdere de 6,2 miliarde lei şi 17 bănci cu un profit de 1,8 miliarde lei. Prin compensarea dintre profitul celor 17 şi pierderile celor 23 de instituţii bancare ajungem la cifra de 4,4 miliarde lei - pierdere pe sistem".

Potrivit reprezentanţilor BNR, pierderile sectorului bancar din 2014 au fost înregistrate în urma provizionării, la cererea BNR, a creditelor neperformante şi a împrumuturilor acordate societăţilor care au intrat în insolvenţă.

Pentru anul în curs, băncile, care consideră că a trecut perioada de criză, sunt optimiste, conform domnului Dochia, care ne-a spus că "toată lumea se aşteaptă la o perioadă cât de cât normală". Domnia sa adaugă, însă, că pot avea loc şi surprize care pot schimba total "atmosfera" pe segmentul creditelor ipotecare, făcând referire la Legea dării în plată şi la evoluţiile de pe pieţele internaţionale.

De altfel, Legea dării în plată şi celelalte proiecte legislative legate de sistemul bancar au născut numeroase discuţii în piaţa de profil, instituţiile de credit şi chiar şi Banca Naţională afirmând că efectele acestora ar putea crea un risc sistemic sever.

Recent, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a menţionat că Banca Centrală a identificat pentru prima dată în ţara noastră acest tip de risc, în baza declaraţiilor făcute în presă de diverşi bancheri şi avocaţi.