UNDĂ VERDE DE LA ECOFIN Acelaşi TVA, alt sistem de plată

Taxarea inversă a TVA a constituit unul dintre subiectele fierbinţi ale reuniunii miniştrilor europeni de finanţe (ECOFIN), care a aprobat, ieri, modificarea Directivei Europene din domeniu, fiind permise derogări temporare de la normele TVA, în vederea unei mai bune prevenţii a fraudei în materie.

Noile reglementări vor permite statelor membre cel mai grav afectate de fraudele din sector să aplice temporar taxarea inversă. Acest mecanism generalizat presupune transferul răspunderii pentru plata TVA de la furnizor la client. Iniţiativa aparţine Comisiei Europene din decembrie 2016 şi a venit la solicitarea ţărilor UE afectate în mod special de fraudele din domeniul TVA.

"Această directivă va oferi o soluţie pentru statele membre care se confruntă cu fraude endemice, de tip «carusel»", a declarat Hartwig Löger, ministrul finanţelor din Austria, care deţine, în prezent, preşedinţia Consiliului ECOFIN. Domnia sa a precizat: "Este o măsură excepţională, pe o perioadă limitată, care s-ar putea dovedi o modalitate eficientă de combatere a fraudei în domeniul TVA".

Implementarea mecanismului generalizat de taxare inversă a TVA poate contribui semnificativ la reducerea incidenţei fraudelor în domeniul TVA şi la creşterea gradului de conformare, consideră Eugen Teodorovici, ministrul român al Finanţelor Publice.

Prezent la reuniunea ECOFIN de la Luxemburg, ministrul de resort a menţionat: "În unele situaţii, decalajul TVA este atât de mare, încât acest mecanism este printre puţinele opţiuni de politică fiscală care ar putea genera rezultate pe termen mediu.

Cu toţii cunoaşteţi faptul că România a propus o abordare mai incluzivă, bazată pe înţelegerea faptului că succesul Uniunii Europene este posibil doar dacă toate statele membre au de câştigat, precum şi a faptului că atunci când un grup de state se confruntă cu probleme grave, instituţiile UE trebuie să se manifeste drept un partener activ şi flexibil în ceea ce priveşte identificarea celor mai bune soluţii.

Suntem convinşi că o abordare mai incluzivă ar fi servit mai bine interesele şi obiectivele majore ale Uniunii Europene şi, cu toate că deja avem suficiente dovezi care să susţină implementarea taxării inverse la o scară mai largă, România va susţine implementarea unui pilot mai întâi, cu extinderea ulterioară şi către alte entităţi.

Previziunea noastră este că rezultatele acestui pilot vor depăşi chiar şi cele mai optimiste aşteptări. De aceea, avem convingerea că în faţa dovezilor şi datelor concrete, un nou consens va fi găsit şi o politică mai înţeleaptă va fi implementată".

În cadrul întâlnirii pe care a avut-o, ieri, cu Pierre Moscovici, comisar european pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vămi, Eugen Teodorovici a prezentat, printre altele, şi situaţia fraudei de TVA în ţara noastră, în contextul studiului publicat recent de Comisia Europeană conform căruia nivelul gapului de TVA (diferenţa dintre TVA-ul estimat şi cel încasat) era de 35,88%, în 2016. Cei doi oficiali au convenit ca, în domeniul combaterii fraudei de TVA, Comisia Europeană să sprijine România în perioada imediat următoare, potrivit unui comunicat al MFP.

Conform propunerii CE, statele membre vor putea utiliza mecanismul generalizat de taxare inversă numai pentru livrările de bunuri şi servicii interne care depăşesc pragul de 17.500 de euro pe tranzacţie, până la 30 iunie 2022, în condiţii tehnice foarte stricte.

În România, cerealele, telefoanele mobile şi imobilele sunt doar câteva exemple supuse deja taxării inverse, a cărei aplicabilitate urmează să expire la data de 31 decembrie 2018.

Daniel Anghel, partener, liderul Departamentului de taxe si consultanta juridica, PwC România, susţine: "Conform celui mai recent studiu asupra colectării TVA, lansat de Comisia Europeană, valoarea pierderilor de TVA la nivelul UE s-a ridicat la 147,1 miliarde euro în anul 2016, din care 6,13 miliarde euro doar pierderea pentru bugetul României, ceea ce reprezintă un deficit de încasare a TVA de 35,88%, cel mai ridicat dintre toate statele membre UE. În acest context, extinderea taxării inverse pentru operaţiunile cu risc de fraudă până la data de 30 iunie 2022 este o măsură utilă şi precisă pentru combaterea fraudei în domeniul TVA".

• Experţii: "În cazul taxării inverse, facturile vor circula fără TVA, care va fi virată la buget la finalul actului comercial"

Consultanţii financiari ne-au explicat că mecanismul taxării inverse presupune plata TVA la finalul lanţului comercial. Aceştia ne-au explicat: "Acum, dacă o marfă trece prin cinci mâini, fiecare plăteşte-deduce, plăteşte-deduce şi la final nu ştii care este soldul. În cazul taxării inverse, facturile vor circula fără TVA, care va fi virată la buget la sfârşitul actului comercial".

Pentru încasarea TVA la buget, această metodă este mult mai sigură, consideră sursele citate, apreciind că, cel puţin pentru o perioadă, se impune o taxă inversă în toate domeniile, deşi nu se ştie cât de facilă va fi aplicarea ei.

Expertul fiscal Dan Schwartz, managing partner RSM, ne-a spus: "Taxarea inversă a TVA înseamnă pentru stat eliminarea fraudei, iar pentru mediul privat implică o facilitate din punct de vedere al cash-flow-ului, pt că, neplătind TVA, un agent economic are nevoie de mai puţini bani pentru a-şi achita furnizorul. Problema cu acest mecanism de taxare inversă este că, dacă este generalizat, practic el va duce la dispariţia TVA. Această taxă va fi plătită doar la ultima verigă a lanţului economic, adică la retail, transformându-se într-o taxă pe vânzări. Pentru a putea colecta taxa la retail, este nevoie de un colector mai dezvoltat decât al nostru, pentru că trebuie urmăriţi toţi detailiştii - atât cei mici, cât şi cei mari şi mijlocii. Aplicarea noului mecanism chiar pe termen limitat poate duce la creşterea colectării atât pentru buget, cât şi pentru mediul de afacei şi va scădea şi nivelul concurenţei neloiale".

La rândul său, avocatul Gabriel Biriş, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, ne-a explicat: "Iniţial, Cehia a solicitat să fie proiect pilot pe taxarea inversă, ca să scape de frauda de tip «carusel». Cehii au fost extrem de insistenţi pe acest mecanism, însă cererea lor de a fi proiect pilot nu a fost aprobată. Ulterior, CE a venit cu o propunere de introducere a taxării inverse pe tot lanţul, în anumite condiţii. Franţa s-a opus foarte tare, iar Cehia a negociat o altă schemă de aplicare, anumite precondiţionări, pe care le-a şi obţinut. Ţinând cont că gap-ul de TVA înregistrat de România este cel mai mare din UE, mi-e greu să greu că, dacă Cehia îndeplineşte condiţiile, ţara noastră să nu se încadrează pentru aplicarea noului mecanism".

Domnul Biriş subliniază că, în declaraţia comisarului pe fiscalitate care însoţeşte studiul privind gap-ul de TVA, se vorbeşte despre regimul definitiv de TVA: "Sunt unii birocraţi la Bruxelles care consideră că ar trebui să avem un regim mai complicat de plată a TVA decât cel tranzitoriu, pe care îl avem acum, şi unele ţări care spun că viitorul TVA trebuie să fie bazat pe taxarea inversă".

Specialistul în fiscalitate ne-a subliniat că, dacă s-ar aplica taxarea inversă pe tot lanţul comercial, atunci ar urma să mai plătească TVA doar companiile fără drept de deducere (celelalte îşi deduc TVA) şi retailerii: "Este un avantaj pentru stat acest mecanism, pentru că, în urma aplicării sale, bugetul îşi deduce din fraudă, statul scade foarte mult costurile de administrare, dispar rambursările de TVA. De asemenea, taxarea inversă este un avantaj pentru mediul de afaceri, care nu mai trebuie să prefinanţeze TVA, şi este un avantaj financiar pe cash-flow pentru retaileri".

Potrivit lui Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), când s-a dorit taxarea inversă în sectorul de construcţii, marii constructori erau încântaţi, pentru că se jucau cu sumele rămase din neachitarea TVA, dar antreprenorii şi firmele mici nu erau mulţumiţi. Aşadar, avantajele aplicării acestui mecanism depind de domenii, de durata scadenţei, de plata facturilor etc.

• Deficitul de încasare a TVA în UE - circa 160 miliarde euro

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, în 24 septembrie 2018, prelungirea perioadei de aplicare a mecanismului opţional de taxare inversă în legătură cu operaţiunile cu bunuri şi servicii care prezintă risc de fraudă, conform unui comunicat al PwC România. Totodată, a fost aprobat şi mecanismul de reacţie rapidă împotriva fraudei în domeniul TVA.

Aplicarea unui mecanism de taxare inversă constituie o derogare de la principalele principii generale ale actualului sistem al TVA din UE şi, prin urmare, necesită modificarea Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată. În conformitate cu propunerea, derogarea ar fi acordată pentru o perioadă limitată de timp şi ar fi facultativă pentru statele membre care îndeplinesc condiţiile stabilite în propunerea de directivă.

Potrivit Comisiei Europene, deficitul de încasare a TVA (diferenţa dintre veniturile din TVA preconizate şi veniturile din TVA efectiv colectate de către autorităţile fiscale) în UE a atins aproape 160 miliarde euro, din care aproximativ 50 miliarde euro pot fi atribuite fraudei transfrontaliere (în 2013), potrivit Consiliului UE.

În Uniunea Europeană, frauda de tip "carusel" presupune de obicei tranzacţii transfrontaliere între întreprinderi.

Mecanismul implică mai multe întreprinderi care îşi vând reciproc, pe o piaţă internă, bunuri sau servicii importate cu scutire de TVA de la un furnizor (aşa-numita firmă intermediară) din altă ţară din UE.

Sursa citată explică: "Una dintre întreprinderile din lanţ, de obicei cea care importă bunurile, nu plăteşte TVA la bugetul de stat, deşi o percepe de la următorul cumpărător, comiţând, astfel, o fraudă. Această întreprindere dispare de obicei foarte rapid fără urmă, după efectuarea tranzacţiei (de unde şi numele de firmă fantomă). Aceasta face ca, în statul în care sunt consumate bunurile sau serviciile, colectarea taxei să fie imposibilă. Între timp, ceilalţi cumpărători din lanţ îşi răscumpără TVA de la bugetul de stat, după ce vând bunurile mai departe. În realitate, se poate ca bunurile sau serviciile să nu se deplaseze deloc sau să existe doar pe hârtie.

«Caruselul» începe să se învârtă din nou atunci când cumpărătorul final din lanţ de pe piaţa internă revinde bunurile primului furnizor, respectiv întreprinderii care a adus bunurile în ţară, permiţând reluarea întregului proces. Această ultimă tranzacţie, fiind una cu caracter transfrontalier, ar fi din nou scutită de la plata TVA". Mecanismul poate funcţiona şi numai pe piaţa internă.