Ungaria a ajuns la un acord cu Comisia Europeană asupra realizării unor reforme pentru întărirea independenţei justiţiei, o exigenţă crucială a Bruxellesului pentru deblocarea planului de relansare, a declarat ieri o sursă europeană, potrivit Agerpres.
Ungaria lui Viktor Orban este singura ţară din UE al cărei plan de relansare post-COVID, care presupune subvenţii de 5,8 miliarde de euro, nu a obţinut încă acordul Bruxellesului.
Or, dacă planul nu va fi validat până la finalul anului, 70% din fonduri s-ar pierde.
Potrivit acestei surse europene, Budapesta a acceptat în cele din urmă condiţiile puse de Comisie privind reformele pentru întărirea independenţei sistemului judiciar. Ele vor trebui adoptate până în martie 2023, pentru că altfel banii nu ar fi transferaţi, a precizat sursa.
Ungaria a adoptat, de asemenea, în ultimele luni măsuri anticorupţie, o altă cerinţă a Bruxellesului pentru deblocarea fondurilor.
Reformele convenite prevăd ca numirile în posturile cheie ale sistemului judiciar să treacă prin Consiliul Naţional Judiciar, o instanţă al cărei rol este astfel întărit.
O altă măsură, potrivit surse citate, este că guvernul ungar nu va mai avea posibilitatea să conteste decizii ale justiţiei la Curtea Constituţională, "aleasă politic", iar Curtea Supremă nu va mai putea să îi împiedice pe judecătorii ungari să consulte Curtea de Justiţie a UE.
O reuniune a Comisiei Europene la 22 noiembrie ar urma să fie dedicată examinării planului de relansare al Ungariei, conform unei alte surse de la Bruxelles.
De altfel, îngrijorările Bruxellesului privind corupţia din Ungaria au determinat Comisia să lanseze o procedură inedită împotriva Budapestei, ameninţând să suspende transferul a 7,5 miliarde de euro, reprezentând fonduri europene pentru această ţară.
Comisia trebuie să evalueze în această lună dacă măsurile adoptate de Ungaria în materie de luptă anticorupţie sunt suficiente pentru a scăpa de sancţiuni, iar decizia finală va reveni Consiliului, adică statelor membre, în decembrie.