UNICEF: Doar jumătate dintre tineri recunosc definiţia corectă a schimbărilor climatice

Majoritatea copiilor şi a tinerilor declară că au auzit de schimbările climatice, dar numai jumătate dintre ei înţeleg la ce se referă acestea, potrivit unui nou sondaj realizat de UNICEF şi Gallup, publicat în contextul reuniunii din cadrul COP28 a liderilor mondiali, conform unui comunicat remis redacţiei.

Conform comunicatului, potrivit sondajului global, în medie, 85% dintre tinerii chestionaţi cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, provenind din 55 de ţări, au declarat că au auzit de schimbările climatice, însă doar 50% dintre aceştia au ales definiţia corectă inclusă în Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice atunci când li s-a cerut să aleagă între "schimbări sezoniere ale vremii care au loc în fiecare an" şi "fenomene meteorologice mai extreme şi o creştere a temperaturii medii globale ca urmare a activităţii umane".

"Tinerii s-au numărat printre cei mai mari eroi în acţiunile demarate pentru a combate impactul schimbărilor climatice. Pe străzi sau în sălile de discuţii, aceştia au îndemnat la acţiuni climatice, iar noi trebuie să depunem şi mai multe eforturi pentru a ne asigura că toţi copiii şi tinerii înţeleg criza care planează asupra viitorului lor", a declarat directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell. "La COP28, liderii trebuie să îşi ia angajamentul de a se asigura că tinerii şi copiii sunt educaţi în legătură cu această problemă, sunt luaţi în considerare în cadrul discuţiilor şi sunt implicaţi în deciziile care le vor influenţa viaţa în deceniile următoare".

Cele mai slabe cunoştinţe referitoare la schimbările climatice s-au înregistrat în rândul tinerilor din ţările cu venituri medii inferioare şi mici - cele mai vulnerabile la impactul schimbărilor climatice - precum Pakistan (19%), Sierra Leone (26%) şi Bangladesh (37%).

Potrivit Indicelui riscului climatic în rândul copiilor, publicat de UNICEF în 2021, copiii din toate cele trei ţări sunt consideraţi ca fiind expuşi unui risc extrem de mare în ceea ce priveşte impactul schimbărilor climatice şi al degradării mediului, care le pune în pericol sănătatea, educaţia şi protecţia şi îi expune la boli fatale.

Sondajul global - care continuă proiectul iniţiat în 2021, Changing Childhood Project - analizează rezultatele subsetului de întrebări ale UNICEF din cadrul sondajului realizat de Gallup la nivel mondial în 2023. Alături de schimbările climatice, acesta explorează două provocări persistente care influenţează viaţa copiilor şi a tinerilor - încrederea în informaţii şi constrângerile privind schimbările politice într-o lume globalizată.

În ceea ce priveşte încrederea în informaţii, rezultatele arată că 60% dintre tinerii chestionaţi folosesc reţelele de socializare ca principala sursă de ştiri şi de informaţii, însă doar 23% dintre ei au încredere în informaţiile de pe aceste platforme. De fapt, reţelele de socializare reprezintă sursa de informaţii cu cea mai mică credibilitate dintre toate instituţiile incluse în sondaj.

Asemenea rezultatelor iniţiale ale proiectului Changing Childhood, datele reflectă impactul globalizării asupra acestei generaţii, 27% dintre tinerii respondenţi identificându-se drept cetăţeni ai lumii - mai mult decât orice altă grupă de vârstă inclusă în sondaj.

Viziunea mai expansivă asupra lumii pe care a identificat-o sondajul în rândul tinerei generaţii ar putea oferi speranţe pentru intensificarea alianţelor şi a colaborărilor transfrontaliere vizând criza climatică, scăderea încrederii şi alte probleme mondiale.

În România, 89% dintre cei 83 de respondenţi cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani au declarat că au auzit de schimbările climatice. 65% dintre respondenţi identifică schimbările climatice cu fenomenele meteorologice extreme şi cu o creştere a temperaturilor medii la nivel mondial ca urmare a activităţii umane. 61% dintre tinerii respondenţi români au indicat oamenii de ştiinţă ca fiind cea mai de încredere sursă de informaţii corecte, 59% au ales medicii şi lucrătorii din domeniul sănătăţii şi 48% organizaţiile religioase. 24% au votat mass-media ca sursă de încredere, 16% - social media, în timp ce 10% - guvernul naţional.

"Acest studiu oferă informaţii valoroase cu privire la modul în care percep copiii şi tinerii trei provocări persistente care ne modelează lumea - acum şi în viitor", a declarat Joe Daly, partener principal în cadrul Gallup. "Este crucial să prezentăm perspectivele tinerilor. Acestea îi ajută pe actualii decidenţi politici să înţeleagă nevoile şi opiniile generaţiilor viitoare într-o eră a schimbărilor rapide şi a incertitudinii".

În luna august, Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a afirmat dreptul copiilor la un mediu curat, sănătos şi durabil, în urma recunoaşterii de către Adunarea Generală a ONU, în iulie 2022, a faptului că un mediu curat, sănătos şi durabil este un drept al omului. Orientările au vizat în mod explicit urgenţa climatică, pierderea biodiversităţii şi intensificarea poluării şi au prezentat contramăsuri menite să protejeze viaţa copiilor şi perspectivele viitoare ale acestora.

În ciuda acestor drepturi, ratificate de către 196 de state în cadrul Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului, şi a faptului că se numără printre categoriile cele mai vulnerabile în faţa impactului schimbărilor climatice, copiii sunt în mare parte ignoraţi în cadrul deciziilor ce urmăresc combaterea crizei climatice, ceea ce înseamnă că vulnerabilităţile, nevoile şi contribuţiile lor unice sunt deseori neglijate.

În cadrul Summitului COP28 privind schimbările climatice, care se desfăşoară la Dubai, UNICEF face apel la liderii mondiali să se asigure că deciziile luate protejează în mod deliberat copiii şi permit investiţii în copii, inclusiv în educaţia privind schimbările climatice. Acest lucru presupune:

·Prioritizarea copiilor în cadrul deciziei finale a COP28 şi iniţierea unor discuţii cu experţii privind copiii şi schimbările climatice.

·Includerea copiilor şi a echităţii intergeneraţionale în Bilanţul global.

·Includerea copiilor şi a serviciilor esenţiale rezistente la schimbările climatice în decizia finală referitoare la obiectivul global privind adaptarea la schimbările climatice.

·Adaptarea Fondului pentru pierderi şi daune şi a acordurilor de finanţare la nevoile copiilor şi includerea drepturilor copilului în procesul de guvernanţă şi de luare a deciziilor la nivelul Fondului.

După COP28, UNICEF solicită părţilor implicate să ia măsuri pentru a proteja viaţa, sănătatea şi bunăstarea copiilor - inclusiv prin adaptarea serviciilor sociale esenţiale, prin transformarea fiecărui copil într-un apărător al mediului şi prin respectarea acordurilor internaţionale privind mediul durabil şi schimbările climatice, inclusiv prin reducerea accelerată a emisiilor.

"După ce am văzut cât de puternică este mişcarea pentru climă a tinerilor, sunt convinsă că informarea şi implicarea unui număr şi mai mare de tineri în combaterea crizei climatice ar putea amplifica sentimentul colectiv de urgenţă de care are atât de multă nevoie lumea", a adăugat Russell.

#####

Note pentru redactori:

• Puteţi accesa toate datele sondajului, metodologia şi raportul proiectului pe această platformă interactivă, disponibilă în 10 limbi.

• Sunt disponibile fotografii, video şi alte fişiere multimedia: https://weshare.unicef.org/Package/2AM408LDCPL8

• UNICEF este prezent la COP28 alături de purtători de cuvânt şi de copii şi tineri care sunt disponibili pentru interviuri.

Cele 55 de ţări incluse în Sondajul global 2023 al UNICEF şi Gallup sunt: Afganistan, Africa de Sud, Argentina, Azerbaidjan, Bangladesh, Brazilia, Cambodgia, Camerun, Coasta de Fildeş, Columbia, Coreea de Sud, Egipt, Etiopia, Federaţia Rusă, Filipine, Franţa, Germania, Ghana, Grecia, Guatemala, India, Indonezia, Irak, Japonia, Kenya, Liban, Malaiezia, Malawi, Mali, Maroc, Mexic, Mozambic, Myanmar, Nepal, Nigeria, Pakistan, Peru, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, România, Senegal, Sierra Leone, Spania, Statele Unite ale Americii, Tadjikistan, Tanzania, Tailanda, Tunisia, Turcia, Uganda, Ucraina, Venezuela, Vietnam, Yemen şi Zimbabwe.

Sondajul reprezintă cea de-a doua etapă a proiectului Changing Childhood, fiind primul sondaj de acest gen în care mai multe generaţii sunt invitate să îşi exprime opiniile despre lume şi despre ce înseamnă să fii copil în ziua de azi. După sondajul realizat în 2021 în rândul a 21.000 de persoane din 21 de ţări, sondajul din 2022-2023 a inclus peste 55.000 de persoane din 55 de ţări - inclusiv cele 21 de ţări din primul sondaj al proiectului Changing Childhood - în cadrul Sondajului global al Gallup. Au fost realizate sondaje reprezentative la nivel naţional în ţări din toate regiunile şi cu toate nivelurile de venit. UNICEF şi Gallup au analizat datele pe patru grupe de vârstă: 15-24 de ani, 25-39 de ani, 40-64 de ani şi peste 65 de ani.

Pentru cohorta de tineri din cele 55 de ţări: marja medie de eroare pentru tinerii de 15-24 de ani din toate cele 55 de ţări este de +-/7,6 % (în baza unui interval de încredere de 95% şi a testării unui procent de 50%, care permite stabilirea nivelului maxim al marjei medii de eroare pentru o anumită mărime a eşantionului).

Despre UNICEF

UNICEF este prezent în România şi în alte 190 de ţări şi teritorii pentru a promova supravieţuirea şi dezvoltarea copiilor din perioada copilăriei mici până la adolescenţă. În România, UNICEF lucrează împreună cu actori cheie precum Guvernul, Parlamentul, autorităţi locale, societatea civilă, sectorul privat, parteneri naţionali şi internaţionali şi mass media pentru a asigura accesul tuturor copiilor la educaţie timpurie de calitate şi la şcoală, pentru protejarea adolescenţilor şi monitorizarea drepturilor copilului, pentru protecţie socială şi pentru mobilizarea de resurse în beneficiul copiilor.