UNII DEALERI AU SUSPECTAT INTERVENŢIA BNR Tahicardie pentru leu, în prima săptămână din decembrie

Inflamarea cursului de săptămâna trecută, precum şi fluctuaţiile consistente de la o zi la alta, au fost subiect intens de discuţie, atât în presă, cât şi în rândul analiştilor şi dealerilor.

Lunea trecută, leul s-a apreciat în raport cu euro, cu 0,53 de bani faţă de ultima şedinţă de tranzacţionare a lunii noiembrie, Banca Naţională a României (BNR) afişând, luni, în jurul prânzului, un curs de referinţă de 4,4359 lei/euro. În aceeaşi seară, preşedintele Traian Băsescu a declarat că nu semnează memorandumul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), iar a doua zi, moneda naţională s-a depreciat puternic, cu 3,25 bani. O zi mai târziu, leul a continuat să scadă, cu 0,31 bani, BNR anunţând un curs de referinţă de 4,4715 lei/euro.

Începând de joi, moneda naţională a început să recupereze teren în faţa monedei europene. Astfel, cursul afişat de BNR, în penultima sesiune a săptămânii trecute, a coborât la 4,4687 lei/euro, iar vineri leul a fost cotat la 4,4567 lei/euro.

Moneda naţională s-a apreciat pe parcursul sesiunii interbancare de vineri, cotaţiile coborând sub 4,4550 lei/euro, într-o piaţă în care jucătorii au rulat volume de valută foarte reduse, potrivit dealerilor.

În jurul orei 16:30, băncile schimbau euro pentru 4,4520 - 4,4545 lei.

Potrivit dealerilor, volumele tranzacţionate au fost sub media celor din zilele precedente.

Fluctuaţiile cursului din prima săptămână de tranzacţionare a lunii decembrie descriu volatilitatea specifică pieţei, potrivit lui Radu Crăciun, directorul de investiţii de la Eureko Pensii, care, din februarie anul viitor, va ocupa poziţia de director de cercetare şi economist şef al BCR. Domnia sa ne-a declarat: "În primul rând, ar trebui să vedem, istoric, care au fost sursele de volatilitate pe piaţă. Adevărul este că, de regulă, atunci când este volatilitate mare, principala sursă pentru aceasta o reprezintă fondurile externe speculative. Astfel de tranzacţii speculative, ieşiri-intrări de fonduri din/în România, au la bază volume relativ mari de tranzacţionare. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în cursul acestei săptămâni (n.r. săptămâna trecută), vom vedea că nu au fost volume mari de tranzacţionare, chiar şi în ziua aceea când leul s-a mişcat (n.r. marţea trecută, 3 decembrie, la o zi după declaraţiile şefului statului), s-a mişcat pe volume mici. Acest lucru sugerează că nu am avut de a face cu ieşiri mari de fonduri din ţară. În esenţă, nu a existat o schimbare a atitudinii investitorilor străini faţă de România. Din acest punct de vedere, nu s-a întâmplat nimic în acest sens. Sincer, nici nu cred că ar fi avut de ce să se întâmple. Până la urmă, să nu uităm că acordul cu FMI este unul de tip preventiv.

Aceasta înseamnă că vorbim de un acord menit să rezolve nişte eventuale probleme ipotetice, care ar putea să apară într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat. Nu este vorba despre o nevoie imperioa­să a României de finanţare, nu este o situaţie periculoasă pe termen scurt. Faptul că un astfel de acord va fi amânat cu o lună sau două nu creează niciun fel de schimbare a situaţiei României, care are un echilibru macroeconomic demn de notat. Acestea fiind spuse, cel puţin pe termen scurt, atâta vreme cât acordul va rămâne în picioare, dar va fi aprobat cu o oarecare întârziere, nu mă aştept să se producă o schimbare de atitudine din partea investitorilor străini. Mai mult, până la urmă, volatilitatea este o caracteristică inerentă a pieţei. Este normal ca preţurile care se duc în jos, la un moment dat, să o ia în sus, ca apoi din nou să scadă şi aşa mai departe. Acest lucru este valabil inclusiv pentru valută, dar şi pentru titlurile de stat, care anul acesta au scăzut foarte mult. Dacă ne uităm de la începutul anului, scăderile randamentelor titl­u­rilor de stat, adică a dobânzilor la care se împumuta statul, au fost substanţiale. Odată ce ai avut o scădere spectaculoasă, nu poţi extrapola această tendinţă la nesfârşit. Vor exista şi momente în care dobânzile vor creşte, apoi se vor diminua. Îndeobşte, spre finele anului, inves­titorii vor să îşi marcheze o parte din profituri, prin vânzarea titlurilor pe care le au. Astfel, nu ar fi o situaţie absurdă ca, spre finele anului, să vedem o creştere a dobânzilor. După cum spuneam, volatilitatea face parte din firescul pieţelor financiare".

Lunea trecută, analistul - şef al BCR, Eugen Sinca, a declarat că suspendarea memorandumului cu FMI ar putea deprecia leul la 4,5 lei/euro pe termen foarte scurt şi ar putea duce la o respingere a ofertelor băncilor la licitaţiile pentru titluri de stat, pe fondul randamentelor în creştere. Domnia sa a precizat: "Pentru stabilitatea financiară a României, privită inclusiv din perspectiva nevoii de a avea cât mai rapid un buget de stat pentru 2014, ar fi de dorit ca acordul cu FMI să reintre în normal în următoarele săptămâni. În caz contrar nu vom mai avea o relaxare a politicii monetare prin reducerea rezervelor minime obligatorii la lei în 2014, ceea ce înseamnă că şi revenirea economică va suferi".

Analişti care au preferat să nu fie menţionaţi au declarat săptămâna trecută că o bancă de stat, CEC Bank sau EximBank, ar fi intervenit în piaţa valutară, cumpărând valută, ca să deprecieze moneda naţională, la solicitarea BNR. Această acţiune ar fi reprezentat, potrivit domniilor lor, o încercare de a exercita presiune asupra preşedintelui ţării, pentru ca aces­ta să accepte să semneze memorandumul, în cadrul întâlnirii pe care a avut-o cu premierul, ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Ambele bănci au negat, însă, zvonurile.

Nu este pentru prima dată când Banca Centrală este acuzată, în presă, că ar fi intervenit în piaţa valutară, ca să deprecieze leul, pentru a influenţa deciziile autorităţilor. În vara anului trecut, când, pe fondul sus­pendării preşedintelui Băsescu, cursul s-a apropiat de 4,65 lei/euro, unele publicaţii au susţinut că BNR ar fi încercat să îl ajute pe şeful statului, prin inducerea impresiei că prelungirea momentului revenirii sale în funcţie loveşte puternic în cursul de schimb.