Parlamentul European a aprobat vineri suma de 3 miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru a ajuta ţările vecine şi partenere ale UE să facă faţă impactului COVID-19.
Împrumuturile, care vor beneficia de condiţii favorabile şi vor fi prevăzute pentru o perioadă de un an, vor ajuta zece ţări ale căror economii au fost împinse în recesiune de pandemie: Republica Albania (180 milioane euro), Bosnia şi Herţegovina (250 milioane euro), Georgia (150 milioane euro), Regatul Haşemit al Iordaniei (200 milioane euro), Kosovo (100 milioane euro), Republica Moldova (100 milioane euro), Muntenegru (60 milioane euro), Republica Macedonia de Nord (160 milioane euro), Republica Tunisiană (600 milioane euro) şi Ucraina (1.2 miliarde euro).
Obiectivul finanţării este de a permite acestor ţări să atenueze efectele sociale şi economice negative ale crizei, păstrând stabilitatea financiară a statului.
Pentru a canaliza fondurile cât mai curând posibil acestor ţări, Parlamentul a votat propunerea în regim de urgenţă. Consiliul a dat undă verde pachetului pe 5 mai. Decizia a fost adoptată vineri cu 547 voturi "pentru", 93 "împotrivă" şi 47 de abţineri.
Plata asistenţei poate începe din momentul în care ţările semnează memorandumul de înţelegere, care va stipula condiţiile împrumuturilor. Comisia Europeană se aşteaptă ca prima tranşă să fie plătită în toamna anului 2020, iar a doua şi ultima tranşă, la începutul anului 2021.
UE distribuie în mod regulat asistenţă macrofinanciară ţărilor partenere pentru a le sprijini în balanţa de plăţi în situaţii de criză. Propunerea actuală prevede o perioadă mai scurtă decât în mod obişnuit (1 an, în loc de 2 ani şi jumătate), iar rambursarea trebuie efectuată în termen de 15 ani. Aceste împrumuturi substanţiale reprezintă o modalitate prin care UE îşi manifestă solidaritatea faţă de ţările din vecinătatea UE şi din cadrul Parteneriatului estic afectate de pandemie, transmite News.ro.
Ţările beneficiare au deja un program continuu cu Fondul Monetar Internaţional (FMI); sprijinul UE este complementar contribuţiei FMI la atenuarea recesiunii cauzate, printre altele, de scăderea veniturilor din turism, a transferurilor de fonduri şi a investiţiilor străine directe.