Finalul anului a venit cu alegeri importante la Universitatea din Bucureşti. Prof. univ. dr. Marian Preda a fost reales rector al Universităţii din Bucureşti pentru mandatul 2023 - 2028. Potrivit UB, Marian Preda a fost reales cu 633 de voturi, reprezentând 67,70% din numărul total de voturi exprimate. La alegeri au avut drept de vot 1.363 de membri ai comunităţii academice a Universităţii din Bucureşti, dintre care 1.226 sunt cadre didactice şi cercetători angajaţi pe perioadă nedeterminată şi 137 sunt studenţi membri ai Senatului universitar şi ai consiliilor facultăţilor. Alegerile pentru funcţia de rector vor fi validate în şedinţa Senatului UB din 13 decembrie, după care urmează, potrivit legislaţiei în vigoare, emiterea ordinului de ministru pentru confirmarea profesorului Marian Preda în funcţia de rector, informează UB. Profesor universitar şi sociolog, Marian Preda a activat neîntrerupt în Universitatea din Bucureşti din 1990. A fost în conducerea Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti în perioada 2000 - 2015, mai întâi ca prodecan (2000 - 2008), apoi ca decan (2008 - 2015). A fost preşedintele Senatului Universităţii din Bucureşti în mandatul 2015 - 2019 şi rectorul Universităţii din Bucureşti în mandatul 2019 - 2023. Printre altele, profesorul Marian Preda predă, din 1994, cursuri de Management strategic, Comportament organizaţional, Politici sociale şi Sociologia timpului. Marian Preda face parte din prima serie de studenţi sociologi de după Revoluţia din 1989 şi a absolvit un masterat în Politici sociale tot la Universitatea din Bucureşti, în 2005 şi un al doilea în Business Administration la Tiffin University din SUA, în 2006. A urmat mai multe stagii de formare în străinătate, printre altele la "Anglia Ruskin University" din Cambridge şi la "George Washington University" din Washington, cu o bursă Fulbright. În ultimii 30 de ani, în paralel cu profesia academică, a fost manager, consultant sau expert în numeroase proiecte cu finanţare naţională sau internaţională şi a colaborat cu organizaţii precum ONU - în mod special UNICEF şi UNDP -, Banca Mondială, Bernard Brunhes International şi Comisa Europeană. Marian Preda a fost preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice (2009 - 2010), membru al Comisiei Naţionale pentru Populaţie (2007 - 2009, 2010 - 2012), preşedinte al Societăţii Sociologilor din România (2010 - 2012) şi preşedintele Consiliului Statistic Naţional al Institutului Naţional de Statistică (2016 - 2018, 2018 - 2020).
Universitatea din Bucureşti: Marian Preda a fost reales rector
O.D.
Ziarul BURSA #Miscellanea / 8 decembrie 2023
1. fără titlu
(mesaj trimis de Iuliu în data de 08.12.2023, 15:49)
Motto:
„Cele cinci functii care dau viaţă unei Universităţi constiente si responsabile de misiunea ei în stat sunt: cercetarea si creaţia stiinţifică, pregătirea profesională, educaţia naţională a viitoarelor elite, asigurarea vieţii materiale si morale a studenţimei, răspândirea stiinţei în masele largi ale neamului.”
(Iuliu Haţieganu- Preocupări universitare; Revista”U”, Bucuresti, nr.1, dec. 1943)
"Întotdeauna e loc de mai bine” spune o veche zicală. Cu atât mai mult în cazul unei Universităţi.
In toată lumea civilizată adevărata cercetare stiintifică se face în universităti. Noi am păstrat în țară modelul sovietic din perioada comunistă în care cercetarea era concentrată în institute rupte de universități. După revolutia din 1989 au existat anumite tentative timide de remediere a situatiei . Astfel, în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării a fost înfiintată Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) , cu atributii în realizarea de studii ce fundamentează procesul de repartizare a fondurilor alocate de la bugetul de stat al României pentru universități.
Dar, ca la noi la nimeni; a fost creat Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării din România este o anomalie creată ca sinecură pentru satisfacerea clientelei politice aflate la guvernare.
Realegerea profesorului. univ. dr. Marian Preda pentru al doilea mandat de rector al Universităţii din Bucureşti pentru perioada 2023 - 2028, este o obtiune firească. In primul său mandat rectorul Marian Preda, in calitate de președinte în exercițiu al Consorțiului Universitaria, a contestat proiectul Legii învățământului superior declarând că „Universitatea din București nu poate susține un proiect de lege care nu are o viziune privind promovarea învățământului de calitate și a cercetării fundamentale și perpetuează sistemul inechitabil de finanțare a universităților”:
„Au Medicina sau Politehnica de 2,6 ori mai mulți salariați decât UB? Bineînțeles că nu, nici pe departe. Apoi se va spune că dau banii pe cheltuieli pentru laboratoare; la noi, la UB, Biologia, Chimia, Fizica, Informatica, Geologia au enorm de multe laboratoare, cel puțin la fel de multe ca fiecare dintre cele două universități privilegiate de sistemul de finanțare. Universitățile de medicină nu au conduceri de instituții din domeniul educației, dar au un excelent lobby la nivel național și au reprezentanți de marcă în Parlament și în Guvern care le asigură susținerea. De exemplu, de anul trecut finanțarea rezidenților, care în mod normal sunt stagiari in spitale, unde petrec 90% din activitate, a intrat în bugetul educației și al universităților de medicină. Cum „plăcinta” bugetară a educației este comună, acest lucru a fost un mare avantaj pentru ei și un dezavantaj pentru ceilalți.”
Marian Preda mai spunea că o prioritate este cercetarea stiintifică din Universităti: „Nu putem să rămânem în mediocritate, fără universități în top 500 mondial iar pentru asta trebuie să finanțăm masiv cercetarea și, în special, cercetarea fundamentală. Și am mai solicitat un capitol distinct cu un angajament clar pentru sprijin public pentru internaționalizare, un domeniu extrem de important pentru noi.”
Totul pleacă de la resursele financiare disponibile pentru învățământul superior. De aceea rectorul Marian Preda își propune pentru următorul mandat o mai bună asigurare a Universitatii Bucuresti cu resurse financiare prin :
-“Continuarea redresării financiare” prin “creșterea finanțării pe student echivalent și a coeficienților de finanțare”;
-Reducerea cotei facultăților la fondul comun al UB;
-Creșterea încasărilor din donații și sponsorizări;
-Creșterea veniturilor din programe și proiecte, precum și din cursuri;
-Finanțare mai mare din proiecte de cercetare finanțate extern;
-Atingerea unei ținte de 10% studenți străini.