UPDATE/ ANUNŢÂND O TAXĂ DE SOLIDARITATE DE 2% DIN FONDUL DE SALARII Ministerul Finanţelor bulversează din nou mediul de afaceri

Actualizare 16:10 Tudose: "Taxa de solidaritate există, este 0,25%"

Taxa de solidaritate există în acest moment, ea este de 0,25%, iar Ministerul de Finanţe face calculele pentru ca fondul de asigurare să rămână în sumă reală la fel, schimbându-se baza de raportare, a declarat astăzi premierul Mihai Tudose, într-o conferinţă de presă la Deva.

Întrebat despre taxa de solidaritate de 2%, premierul Mihai Tudose a declarat, potrivit Agerpres: "Astăzi, când stăm de vorbă, această taxă există. Domnul ministru de Finanţe a intrat într-o zonă de similitudine cu ceea ce s-a vorbit acum trei luni, patru luni, cu acea taxă de solidaritate care era pusă pe cifra de afaceri. Astăzi, când stăm de vorbă, tot angajatorul plăteşte 0,25% această taxă, care este şi o taxă de asigurare cerută de Uniunea Europeană şi clamată şi de sindicate. Că este 0,25%, că este... va fi un fond de asigurare, că este 1%, aici Ministerul de Finanţe face calculele, fiindcă, dat fiind faptul că se schimbă baza de raportare, va trebui să rămână cifra în sumă reală identică. Despre asta este vorba. Astăzi, angajatorul dumneavoastră plăteşte 0,25%".

Fiind întrebat dacă a înţeles explicaţiile date de ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, pe acest subiect, premierul a spus: "Acum, ca să fiu sincer, din ce a explicat ministrul Finanţelor am înţeles aproape ca dumneavoastră, doar că norocul nostru este că ştim că nu e aşa".

Premierul a mai afirmat: "Mai spun odată, eu încerc să vorbesc în româneşte, nu în «finanţista» domnului ministru Mişa, care, pe fond, din punct de vedere tehnic, a explicat bine, traducerea iese rău la domnia sa. Astăzi, repet, dumneavoastră, când vă luaţi salariul, angajatorul dumneavoastră plăteşte această taxă de 0,25%. Această taxă se va menţine, iniţial noi am spus că (...) rămân cele două, sănătate şi de pensie, s-a constatat că mai trebuie această taxă, este obligatorie, este o negociere şi la nivel de Uniune Europeană şi sindicatele o clamează, este responsabilitatea angajatorului pentru locul de muncă. Am înţeles, va rămâne, că este 0,25 % sau 0,30%, repet, Ministerul de Finanţe face calculele necesare pentru ca fondul respectiv să rămână în sumă reală la fel, schimbându-se baza de raportare".

(S.A.)

--------------

Actualizare 14:43 Europarlamentarul Daniel Buda solicită demiterea ministrului de Finanţe, în contextul declaraţiilor referitoare la taxa de solidaritate

Europarlamentarul PNL Daniel Buda solicită demiterea ministrului de Finanţe, Ionuţ Mişa, în contextul declaraţiilor acestuia referitoare la taxa de solidaritate de 2%, potrivit unui comunicat trimis Redacţiei.

"Solicit public demiterea ministrului de Finanţe, Ionuţ Mişa, în contextul declaraţiilor privind taxa de solidaritate de 2% care ar fi prevăzută într-o directivă europeană", a anunţat Daniel Buda.

În comunicat, liberalul precizează: "Recenta declaraţie a ministrului de Finanţe, Ionuţ Mişa, potrivit căruia UE ar fi stabilit printr-o directivă plata unei cote de 2% în sarcina angajatorilor, îl plasează pe acesta în zona nu doar a incompetenţei incomensurabile care ar trebui să îi atragă demiterea de îndată, demonstrând o dată în plus faptul că instrumentele UE îi sunt mai mult decât străine.

Potrivit paginii de internet oficiale www.europa.eu, la capitolul impozitare se stabileşte clar că UE nu are rol direct în colectarea sau stabilirea cotelor de impozitare. Directiva la care dumneavoastră, domnule ministru, faceţi referire este abrogată din 2008 iar directivele ulterioare vorbesc de cu totul altceva decât de o taxă de solidaritate în cuantum de 2%. Păstrarea dumneavoastră mai departe în structura ministerului de Finanţe este mai nocivă ca însăşi remanierea doamnei Sevil Shhaideh şi a doamnei Rovana Plumb. Oricâtă disperare ar cuprinde guvernarea PSD-ALDE, este inadmisibil ca mediul de afaceri să suporte şocul incompetenţei de care daţi dovadă, de aceea cred că se impune de îndată demiterea dumneavoastră ca urmare a acestor declaraţii iresponsabile".

(S.A.)

-------------

În pline proteste şi critici legate de transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, ministrul Finanţelor Ionuţ Mişa a anunţat, ieri, o nouă taxă pentru oamenii de afaceri. Angajatorii vor plăti 2% din fondul de salarii, începând de anul viitor, cea mai mare parte din bani intrând la bugetul de stat, a spus oficialul din MFP.

Anunţul şefului de la Finanţe nu a rămas fără ecou, iar reacţiile mediului de afaceri nu au întârziat să apară.

Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), s-a arătat deranjat de faptul că a aflat de această nouă taxă din presă, precizând: "Ministrul Finanţelor trebuia să facă acest anunţ fie prin Guvern, fie printr-o conferinţă de presă, fie printr-un proiect de lege, ca să vedem şi noi despre ce este vorba".

Domnia sa a menţionat: "Această prevedere vine în contextul în care nu ştim cum arată trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat. S-a spus că dacă facem această trecere a contribuţiilor, angajatorul nu va avea niciun fel de contribuţii suplimentare. Iată că prima contribuţie suplimentară a şi apărut. Impactul asupra angajatorului, care acum ar trebui să-şi facă bugetul pentru 2018, nu este unul de natură să producă plăcere. Pentru că, pe de o parte, nu ştim cum să facem bugetele, întrucât cheltuiala cu personalul este o cheltuială clară şi importantă, iar acum adaugă 2% contribuţie la buget. Aşadar, prima întrebare pe care o punem este dacă această creştere încape în bugetele angajatorilor, astfel încât să se realizeze şi marja de profit minimă pe care şi-o impun. Cea de-a două problemă este că, în aceste condiţii, nu ştiu dacă angajatorii mai pot creşte salariile. Orice majorare de salarii conduce la creşterea masei salariale şi, ca urmare, va creşte şi această contribuţie".

În acelaşi context, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), apreciază:

"I. În prezent, contribuţiile plătite exclusiv de angajator, sunt următoarele:

- Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale - 0,25%;

- Concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate - 0,85%;

- Asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale - 0,15%-0,85%, în funcţie de clasa de risc;

II. Un simplu calcul arată că valoarea însumată a acestor contribuţii este între 1,25% şi 1,95%.

III. Taxa de solidaritate de 2% reprezintă în mod clar valoarea rotunjită a contribuţiilor plătite exclusiv de angajator".

În opinia CNIPMMR, introducerea unei taxe de solidaritate de 2% la angajator are următoarele efecte:

"a) Toţi angajatorii sunt trecuţi automat în clasa de risc cel mai ridicat, în privinţa producerii riscului de accidente de muncă şi boli profesionale, raportat la valoarea taxei de solidaritate de 2% obţinută prin luarea în calcul a procentului cel mai mare pentru accidente de muncă şi boli profesionale;

b) Contribuţiile plătite în prezent au o destinaţie precisă, respectiv garantarea plăţii creanţelor salariale, concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate şi asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, în schimb taxa de 2% nu va avea nicio destinaţie, fiind alocată, conform bugetului de stat, în mod sigur pentru plata unor cheltuieli sociale".

Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, a declarat: "CNIPMMR nu este de acord cu introducerea unei taxe de solidaritate de 2%, plătită de angajator, deoarece: 1. valoarea totală a acestei contribuţii - 2% - este plătită şi în prezent, iar destinaţia sumelor este clar cunoscută; 2. taxa de solidaritate nu are o destinaţie clară;

3. vor fi generate costuri privind achiziţionarea noilor softuri contabile;

4. se produce o bulversare a mediului de afaceri şi în special a IMM-urilor, privind predictibilitatea sarcinilor fiscale".

• Mişa: "Se face o repartizare a contribuţiilor atât la nivelul angajatului, cât şi una în sarcina angajatorului, dar ele scad în continuare pe total"

Este mai bine să rămână şi în sarcina angajatorului plata unor contribuţii şi să nu se transfere integral acestea doar în sarcina angajatului, iar angajatorul să nu mai aibă niciun fel de responsabilitate, a spus, ieri, Ionuţ Mişa, citat de Agerpres. Domnia sa a menţionat: "2% nu înseamnă integral fondul de salarii. O parte din acest 2% se va constitui ca venit la bugetul de stat, urmând ca, ulterior, de la bugetul de stat să fie acoperite finanţări pentru partea de sănătate şi pentru partea de asigurări sociale. Vor fi aceste două componente. Practic, 90% va merge la bugetul de stat pentru a acoperi diverse destinaţii în funcţie de solicitările bugetare şi 10% va merge către sprijinirea tuturor salariaţilor care se vor confrunta cu situaţii deosebite în caz că angajatorul intră în insolvenţă şi nu le achită obligaţiile".

Oficialul a anunţat că această măsură va fi aplicată din 1 ianuarie 2018, fiind deja în circuitul de avizare. "Se face o repartizare a contribuţiilor atât la nivelul angajatului, cât şi una în sarcina angajatorului, dar ele scad în continuare pe total", a mai spus ministrul de resort.

Măsura va fi aplicată atât în sectorul public, cât şi în cel privat, conform sursei citate, care a precizat: "Astăzi, dacă ne referim la procentul care merge la Fondul de garantare a salariaţilor, pentru a garanta că, în situaţia în care compania intră în insolvenţă, să le fie plătite contribuţiile, acesta este de 0,25%. În viitor va deveni 0,2%".

Ministerul Finanţelor a precizat, ieri, într-un comunicat, că taxa de solidaritate socială nu este nouă, "ci este o contribuţie socială corelată cu măsura privind reducerea numărului contribuţiilor sociale şi cu necesitatea asigurării prestaţiilor sociale de care beneficiază salariaţii în conformitate cu principiile care stau la baza sistemelor de asigurări sociale, cum ar fi principiul contributivităţii şi cel al solidarităţii sociale".

Documentul citat continuă: "Contribuţia se plăteşte la bugetul de stat şi se datorează de către angajatori la fondul brut de salarii, fiind destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale şi asigurării necesarului pentru plata prestaţiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariaţii, cum ar fi indemnizaţiile pentru şomaj, indemnizaţiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Nivelul contribuţiei este stabilit astfel încât să asigure necesarul pentru plata prestaţiilor sociale de care beneficiază salariaţii.

În ceea ce priveşte Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, obligativitatea constituirii acestuia este instituită prin Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare, care transpune Directiva Consiliului nr. 80/987/CEE privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la protecţia salariaţilor în cazul insolvabilităţii angajatorului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L283 din 28 octombrie 1980, cu modificările aduse prin Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2002/74/CE, publicată în Jurnalul Oficial nr. L270 din 8 octombrie 2002".

Din Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale se asigură plata salariilor în situaţia în care angajatorii intră în insolvenţă, în limita a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.