URGENŢA DIN SĂNĂTATE Cine numără morţii în Guvernul Grindeanu

La nivel de imagine, Guvernul Grindeanu se confruntă cu prima criză serioasă de la demonstraţiile de stradă împotriva Legii Graţierii. Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, a comentat în termen duri decizia ministerului Sănătăţii cu privire la amânarea achiziţionării de noi ambulanţe pentru serviciul de urgenţă. Este vorba despre mai mult de 3.000 de ambulanţe noi.

Florin Bodog, ministrul Sănătăţii, a declarat ieri, la Guvern, în urma unei discuţii cu premierul Grindeanu: "Domnul Arafat nu doreşte să semneze protocolul în forma propusă de Ministerul Sănătăţii... nu doreşte ca achiziţia să se facă la Ministerul Sănătăţii, ci la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU)".

Explicaţiile sale nu au vizat urgenţa situaţiei, aşa cum a fost ea prezentată săptămâna trecută de Raed Arafat.

"Dorim să prevenim toate posibilele contestaţii", a conchis ministrul, a cărui carieră politică este posibil să se încheie în următoarele zile.

Ministrul a declarat iniţial, vineri, la Craiova că acordul cadru existent nu mai este valabil, arătând că ANAP-ul (Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice) a anulat licitaţia, sesizând că există nişte probleme în legătură cu procedura de achiziţie de ambulanţe deja demarată.

"Protocolul pe care îl aveam încheiat cu MAI nu mai era corespunzător conform noii legi a achiziţiilor şi i-am transmis doamnei ministru de Interne protocolul şi am avut o discuţie cu dumneaei şi cu domnul premier, după care vom demara procedura de achiziţie atât pentru ambulanţe, cât şi pentru SMURD-uri", a declarat ministrul.

Domnul Arafat a apărat IGSU, privită în mod covârşitor drept singura instituţie funcţională a statului român, cu excepţia DNA.

Raed Arafat a declarat pe contul său de Facebook: "Am aşteptat şi am sperat ca semnalele de alarmă date, de mine şi de unii colegi din sistemul de urgenţă, în ultima perioadă, să fie înţelese şi să stăm la masă să găsim soluţiile optime pentru a rezolva urgent situaţia critică în care ne aflăm şi care, chiar dacă nu a început deja să ucidă oameni şi să producă victime, va începe să aibă acest impact într-un timp foarte scurt".

A fost necesară intervenţia a premierului Grindeanu, care a anunţat, duminică, pe Facebook, că va urma o întâlnire între domnia sa şi cei doi miniştri, ai Sănătăţii şi de Interne. Declaraţia premierului, deşi oportună, este cam palidă pentru contextul "de urgenţă" creat de secretarul de stat. Ca să cităm din domnul Arafat, situaţia este critică, oameni pot muri. În acest context, o postare pe Facebook din partea Guvernului nu este doar târzie, ci sadică.

Ieri au urmat declaraţiile ministrului Sănătăţii, redate mai sus, în care criza pare să fie o simplă problemă birocratică. Nici ministrul Sănătăţii, nici premierul nu par să înţeleagă situaţia pe care o creează. Dacă această criză nu este dezamorsată, domnul Grindeanu riscă să aducă în piaţa publică un număr de oameni care ar face demonstraţiile din februarie să pară o glumă. Serviciul IGSU, mai exact intervenţia în situaţii de urgenţă şi aripa sa cea mai vizibilă, ambulanţele SMURD, sunt un exemplu de eficienţă. Acestea din urmă sunt aplaudate la intervenţii, iar dedicaţia personală a domnului Arafat către buna funcţionare a sistemului este practic legendară. Ultima dată când domnul Arafat şi-a oferit demisia a picat Guvernul Boc.

Criza aceasta are toate ingredientele necesare pentru a transforma o problemă birocratică într-una publică, de scandal şi circ. Nu contează cine are dreptate, în măsura în care percepţia legată de IGSU/SMURD este atu la orice joc de imagine. În România, intervenţia în caz de dezastru este unicul aspect al vieţii în care se poate avea încredere, cu populaţia supusă unor ştiri ciclice despre următorul mare cutremur sau alte nenorociri. Serviciul SMURD reprezintă reacţia în cazul unui drob de sare de mărimi incredibile, într-o societate îmbătrânită şi "farmacistă". Domnii Bodog şi Grindeanu, indiferent de situaţia reală, juridică, se pot confrunta cu percepţia unei proaste guvernări sau a unor licitaţii cu cântec.

Suprapusă cu intrarea în dezbatere a Legii Graţierii la Camera Deputaţilor, mixul este exploziv pentru Guvern. Exista probabilitatea crescută pentru demonstraţii în stradă. Domnul Grindeanu nu pare să fi înţeles importanţa sau greutatea pe care Raed Arafat o poartă, ca tehnocrat, în propriul Guvern şi nicio temporizare, în măsura declaraţiilor tranşante ale şefului IGSU, nu va ajuta situaţia. Este un test de maturitate politică pentru Guvern, ca şi un semn al poziţiei de care premierul României se bucură în PSD. De asemenea, această criză este oferită pe tavă opoziţiei. Rămâne de văzut în ce măsură partidele din România vor oferi susţinere publică domnului Arafat.