USR iniţiază modificarea legislaţiei penale potrivit deciziilor CCR

USR a depus două proiecte de modificare a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, pentru ca respectivele acte normative să fie puse în acord cu deciziile Curţii Constituţionale şi să nu se repete situaţia prescripţiei răspunderii penale, soldată cu închiderea a mii de dosare de corupţie şi criminalitate organizată, se arată într-un comunicat de presă emis de formaţiunea politică parlamentară.

"Modificarea Codurilor penale reprezintă un jalon în PNRR, trebuie să intre în vigoare până la sfârşitul anului şi nu putem avea încredere în ministrul Predoiu, nici că respectă termenele, nici că va propune legi bune. Noile proiecte ale Codului Penal şi Codului de Procedură Penală erau finalizate încă din septembrie anul trecut, când am plecat de la Ministerul Justiţiei. De atunci, ministrul le-a ţinut în sertare şi, periodic, ne anunţă că sunt gata şi le trimite coaliţiei spre aprobare. La fel a făcut şi cu legea avertizorilor de integritate, generând riscul de a bloca primirea banilor din PNRR pentru nerespectarea termenelor asumate", susţine deputatul Stelian Ion, unul iniţiatorii demersului legislativ, fost ministru al Justiţiei în guvernul PNL-USR- UDMR condus de premierul Florin Cîţu.

Celălalt iniţiator al proiectelor de lege, deputatul Silviu Dehelean arată: "E deja un obicei al majorităţii PSDNL-UDMR să nu modifice legile conform deciziilor CCR, mai ales în domeniul penal, astfel încât să lase portiţe infractorilor. S-a întâmplat deja în privinţa prescrierii şi mii de dosare cu prejudicii de miliarde de lei, de corupţie, crimă organizată şi evaziune fiscală, se vor închide. Pentru a preveni o astfel de situaţie, am iniţiat punerea în acord a Codului penal şi Codului de procedură penală cu deciziile CCR, dar şi cu propunerile venite din partea societăţii civile".

Proiectele USR de modificare a Codului penal şi Codului de procedură penală vizează doar articolele care au făcut subiectul deciziilor CCR din ultimii ani.

"În privinţa Codului Penal, promovat în 2009 tot de Cătălin Predoiu, pe atunci ministru în Guvernul Boc, şi adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului, nu prin dezbatere în Parlament, sunt 10 decizii ale CCR care nu au fost urmate de demersuri de punere în acord a Codului cu dispoziţiile Constituţiei. Printre ele se numără Decizia CCR nr. 392/2017 prin care judecătorii constituţionali au arătat că trebuie să existe un prag valoric pentru infracţiunea de abuz în serviciu. În lumina ultimelor decizii ale CCR privind prescripţia răspunderii penale, care duc acum la închiderea a mii de dosare, există riscul ca pe viitor CCR să declare neconstituţional articolul referitor la abuzul în serviciu. Din acest motiv, proiectul USR propune un prag valoric la valoarea unui salariu minim brut pe economie, precizând, totodată, că reprezintă abuz în serviciu şi încălcarea legii care afectează drepturi sau libertăţi fundamentale prevăzute de Constituţie şi de convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte", se arată în comunicatul de presă emis de USR.

Cei doi iniţiatori afirmă că respectivele proiecte de lege urmăresc dezamorsarea bombei plasată de CCR prin deciziile din epoca Dragnea şi preîntâmpinarea unei noi lovituri de graţie dată justiţiei penale, "în beneficiul infractorilor care au devalizat bugetul ţării".