Valer Marian: "Blejnar şi complicii săi aveau tot interesul ca Marta să dispară"

• Interviu cu senatorul PSD Valer Marian, vicepreşedintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii din Senatul României

• Codruţ Marta - interfaţa permanentă în afacerile lui Sorin Blejnar

• Senatorul spune că s-ar putea ca Blejnar să-l fi mutat pe Marta din vila de la Viena a lui Elan Schwartzenberg

Reporter: Ce informaţii deţineţi în legătură cu dispariţia lui Codruţ Marta?

Valer Marian: Conform unor surse credibile şi potrivit serviciilor noastre de informaţii, după ce DNA Timişoara a început urmărirea penală a lui Codruţ Marta, în decembrie anul trecut, în urma unei sesizări pe care am făcut-o eu, acesta a părăsit ţara. Avem informaţii exacte că s-a retras la Viena, în vila lui Elan Schwartzenberg.

Reporter: Se pare că Poliţia ia în calcul şi posibilitatea unui asasinat...

Valer Marian: Este exclusă varianta cu asasinatul. Marta ştie totul, este omul lui Blejnar, prin el şeful Fis-cului a făcut toate lucrurile murdare. Şi Blejnar, şi complicii lui aveau interesul să dispară.

Reporter: Credeţi că Sorin Blejnar are legătură cu dispariţia lui Codruţ Marta?

Valer Marian: Şi Blejnar a părăsit România şi a plecat în Italia, la vreo două zile după instalarea Guvernului Ponta, după ce şi-a dat demisia de la Controlul Marilor Averi. A plecat în Italia, dar s-a întors după o săptămâ-nă. Bănuiesc că s-a întâlnit cu Marta şi chiar că l-a ajutat să se mute din Viena. Se ştie că a avut legături cu afaceriştii italieni. Doar şi-a adus mobilă de sute de mii de euro, acum vreo două luni, pentru vila de două milioane de euro pe care o are în Bucureşti; sunt şi poze cu autocamioanele cu mobilă surprinse în faţa locuinţei sale. Cred că plecarea sa în Italia se coroborează cu cea a lui Marta.

Reporter: Cât de apropiaţi au fost cei doi?

Valer Marian: Marta a fost tot timpul principalul instrument în toate marile afaceri necurate ale lui Blejnar. În contrabanda cu produse petroliere, Marta era intermediarul.

Reporter: Cum făceau contrabandă cu carburanţi?

Valer Marian: Se constituiau nişte antrepozite. De exemplu, cea mai mare afacere a lor a fost cea cu afaceristul maghiar Racz Attila, care a constituit un antrepozit pe un vapor în Marea Neagră.

Făceau export-import fără să plătească accize, fără să monitorizeze cantităţile. Alte afaceri majore cu carburanţi au făcut în colaborare cu marile grupări contrabandiste din Braşov, Sibiu şi Slobozia. În toate cazurile, Marta era interfaţa.

Reporter: Înseamnă că au o relaţie foarte veche...

Valer Marian: Blejnar cu Marta au fost consăteni, colegi la Direcţia Generală a Finanţelor Publice din Arad, după care fostul şef al Fiscului l-a adus pe Marta la Garda Financiară din Capitală şi, ulterior, l-a făcut şeful său de cabinet la ANAF. Iar Schwartzenberg a vrut să-l numească pe Marta preşedintele Consiliului de Administraţie la Realitatea TV, dar nu a mai reuşit, pentru că au început scandalurile acolo. În orice caz, Marta şi Elan au apărut împreună pe lista lui Ţiriac, pentru vânătoarea de la Balc.

Reporter: Ce alte afaceri necurate a mai făcut Blejnar?

Valer Marian: Cele mai mari afaceri au fost cele cu produse petroliere, la care s-au alăturat contrabanda cu tutun, contrabanda cu fructe şi legume, contrabanda cu alcool, afacerile care constau în returnarea frauduloasă a TVA, urmate de afacerile mai mici, cum ar fi cea cu cartele electronice, spălarea de bani prin finanţarea ziarului "Glasul Aradului" sau afacerea cu terenul din Arad din care a câştigat 583.000 de euro şi pe care i-a folosit să-şi cumpere casa.

Reporter: Există dovezi suficiente despre ceea ce spuneţi că a făcut Sorin Blejnar pentru a putea fi începută urmărirea penală?

Valer Marian: Ar trebui să se înceapă cât mai repede urmărirea penală asupra lui Sorin Blejnar. Există suficiente probe la nivelul DNA pentru acest lucru. Atât la DNA, cât şi la serviciile teritoriale Timiş sunt dosare la care sunt vizaţi şi Sorin Blejnar şi Codruţ Marta. Multe informaţii despre afacerile lui Blejnar au fost blocate de generalul Florian Coldea, prim adjunctul directorului SRI, care este tot din Arad. După cum vă spu-neam, la Timişoara au început din decembrie procedurile de urmărire penală a lui Marta. Atunci s-a supărat foarte tare Băsescu.

Reporter: Cine i-a protejat pe cei doi de-a lungul vremii?

Valer Marian: Amândoi au fost protejaţi de Gheorghe Falcă, primarul Aradului, şi de socrul său Georghe Seculici, care, între timp, a fost şi ministru al Economiei. Blejnar a fost protejat şi de naşul său, Andrei Moldoveanu, şeful Comunităţii Naţionale de Informaţii.

Reporter: Mulţumesc!

Declaraţie de presă a lui Valer Marian, din data de 12 aprilie 2012

• "Şeful Fiscului vinde cartele telefonice, de la Satu Mare la Constanţa

Preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, are probleme de integritate şi pentru afacerile derulate de societăţile comerciale în care sunt implicaţi soţia sa, Andreea-Florentina Blejnar, avocat în cadrul Societăţii Civile Profesionale de Avocaţi Manolache şi Asociaţii, şi socrul său Buzabrici Filipescu Toader (SC Tetacons SRL Bucureşti şi SC Dial-Ton SRL Arad) cu societăţi comerciale aflate în competenţa de control a ANAF, ca OMV Petrom, Lukoil, Rompetrol şi Compania Naţională Loteria Română. Soţia preşedintelui ANAF, Andreea - Florentina Blejnar, este asociat principal la SC Tetacons SRL Bucureşti, la care deţine 95% din capitalul social, iar diferenţa de 5% este deţinută de tatăl acesteia, Buzabrici Filipescu Toader, care exercită calitatea de adminis-trator al societăţii. SC Tetacons SRL are ca obiect principal de activitate consultanţă pentru afaceri şi management şi are sediul la domiciliul soţilor Blejnar (Bucureşti Calea Vitan nr. 10 bl. V 50A scara A etaj 6 ap. 27, Sectorul 3). Firma soţiei şi socrului preşedintelui ANAF este asociat la SC Dial-Ton SRL Arad, la care deţine 50% din capitalul social, diferenţa de 50% aparţinând asociatului Clim Mitruţă, cunoscut drept prieten al lui Sorin Blejnar, care este şi administrator al societăţii. Obiectul principal de activitate al SC Dial-Ton este comerţ cu ridicata nespecializat, această firmă ocupându-se îndeosebi cu comercializarea de cartele de telefonie mobilă digitală. SC Dial-Ton are sediul în Arad şi are punct de lucru în Bucureşti la sediul societăţii de avocatură a soţiei preşedintelui ANAF (B-dul Octavian Goga nr. 26 bloc V 53 C scara 1 ap. 4).

După ce Sorin Blejnar a ajuns preşedintele ANAF, firmele în care sunt implicaţi soţia sa şi socrul său au realizat afaceri deosebit de profitabile cu firme controlate de ANAF. Astfel, în mai 2009, firma Dial-Ton a încheiat un contract de furnizare produse, respectiv cartele telefonice, cu SC OMV Petrom SA. În mai 2010, SC Dial-Ton a dat lovitura deschizând puncte de lucru, prin care comercializează cartele pre-pay, în 11 benzinării Lukoil situate în localităţile Constanţa (judeţul Constanţa), Arad (judeţul Arad), Pecica (judeţul Arad), Bicazu Ardelean (judeţul Neamţ), Scheia (judeţul Suceava), Cenadul Mare (judeţul Timiş), Orăştie (judeţul Hunedoa-ra), Craiova (judeţul Dolj), Daia (judeţul Giurgiu), Baia Mare (judeţul Maramureş) şi Satu Mare (judeţul Satu Mare). În municipiul Satu Mare punctul de lucru figurea-ză la adresa strada Botizului f.n. (fără număr), func-ţionând în staţia de carburanţi Lukoil de pe această stradă. În cursul lunii martie 2011, SC Dial-Ton a încheiat cu SC Rompetrol SA un contract de vânzare cumpărare en detail de cartele preplătite de telefonie mobilă în reţeaua de benzinării a acestei firme, care prevede asigurarea unui rulaj de 200.000 euro pe lună la nivel naţional. Interesant dar şi suspect este că acest contract a fost încheiat după ce ANAF declanşase la începutul anului controale de amploare pentru stabilirea preţului benzinei şi motorinei. Este de reţinut că SC Dial-Ton nu are contracte directe cu toţi operatorii de telefonie mobilă, îndeosebi cu Cosmote, această firmă acţionând de regulă ca un simplu subdistribuitor pe acest segment de piaţă.

Firma soţiei şi socrului preşedintelui ANAF, SC Tetacons SRL, a fost implicată anii trecuţi într-o afacere păguboasă cu cartele Pelegrin derulată cu Compania Naţională Loteria Română, care a suferit un prejudiciu de peste 6 milioane de euro. În presă au apărut relatări că actualul preşedinte al Loteriei Române, Gheorghe Benea, a avizat în iunie 2009 unul din cele mai păguboase contracte de achiziţii pentru companie, care a plătit anticipat 6 milioane de euro firmei Form Trade SRL Focşani pentru achiziţia de aproape 600.000 de cartele telefonice Pelegrin, a căror vânzare merge foarte prost, din cauza ofertelor mai bune lansate pe piaţă de Orange, Vodafone şi Cosmote. Surse din Loteria Română s-au exprimat că reprezentanţii SC Form Trade au fost somaţi să renunţe la furnizarea cartelelor Vodafone şi Cos-mote pentru care se semnase contractul şi să agreeze cartelele Pelegrin, provenite de la o firmă recomandată şi susţinută de Andreea-Florentina Blejnar, soţia preşedintelui ANAF (SC Perfect Tour SRL Galaţi, firmă controlată de controversatul afacerist gălăţean Maricel Păcuraru).

Potrivit ultimelor bilanţuri postate pe site-ul Ministerului Finanţelor, SC Dial-Ton a înregistrat în anii 2008, 2009 şi 2010 cifre de afaceri între 9-10 milioane de euro (41.392.055 lei în 2008, 38.341.910 lei în 2009 şi 35.150.000 lei în 2010), precum şi profituri substanţiale: 1.321.597 lei în 2008, 564.027 lei în 2009 şi peste 1.000.000 lei în 2010. După ce în anii 2006, 2007 şi 2008, SC Tetacons SRL a înregistrat pierderi, în anii 2009 şi 2010, firma familiei Blejnar a înregistrat profit, respectiv 133.377 lei în 2009 şi 278.395 lei în 2010. Dividendele acordate din aceste profituri soţiei lui Sorin Blejnar ar fi trebuit să se reflecte şi în declaraţiile de avere ale preşedintelui ANAF. Acesta a consemnat însă în declaraţiile de avere că ar fi fost creditat de socrul său Buzabrici Filipescu Toader cu suma de 500.000 lei.

Cert este că şeful Fiscului din România îşi umple buzunarele şi din vânzarea de cartele de telefonie mobilă. Poate scoate ceva de la teşcherea pentru colecta de 2 miliarde de euro promise premierului Mihai Răzvan Ungureanu".

•

Declaraţie politică a lui Valer Marian, din 23 aprilie 2012

• "Cum spăla bani publici şi cum făcea bani negri preşedintele ANAF

Cu câteva zile înainte de demiterea sa, am prezentat o declaraţie de presă intitulată "Şeful Fiscului vinde cartele telefonice. De la Satu Mare la Constanţa", în care am arătat că preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, comercializează cartele de telefonie mobilă în benzinăriile Lukoil, Rompetrol şi OMV Petrom din toată ţara, prin firma Dial-Ton Arad, în care sunt implicaţi soţia sa Andreea Blejnar, socrul său Toader Buzabrici Filipescu şi prietenul său Clim Mitruţă. După câteva zile de la pierderea şefiei ANAF, voi arăta, în baza unei sesizări ample şi detaliate primite de la Arad, cum preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, şi fostul său director de cabinet Codruţ Marta sunt acuzaţi, alături de preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu, şi primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, că ar spăla bani publici prin societăţile comerciale Glasul Aradului SRL şi La Reclama SRL din Arad. Sorin Blejnar, Codruţ Marta şi Nicolae Ioţcu sunt originari din aceeaşi comună, Săvârşin, din judeţul Arad. Blejnar şi Marta au fost colegi în Garda Financiară şi au fost promovaţi în funcţii la nivel naţional cu susţinerea politică a Organizaţiei judeţene Arad a PDL, condusă de ex-vicepremierul Gheorghe Seculici şi de ginerele său, primarul Gheorghe Falcă.

SC Glasul Aradului SRL are ca obiect principal de activitate editarea ziarului Glasul Aradului. Potrivit datelor furnizate de Registrul Comerţului, SC Glasul Aradului SRL are doi asociaţi, fiecare cu o cotă de 50% din capitalul social: Codruţ Marta şi SC Twenty Two Media SRL. Societatea din Bucureşti este considerată o firmă fantomă, având sediul într-un fost bloc de nefamilişti din Sectorul 2 (Aleea Pantelimon nr. 8 bloc 7 scara B etaj 2 ap. 23) în care sunt înregistrate mai multe persoane într-o cameră şi nu există nicio inscripţie cu denumirea firmei (SC Twenty Two Media SRL). Administratorul SC Glasul Aradului SRL este Gabriel Buzna, un apropiat al preşedintelui Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu. Având ca obiect principal de activitate publicitatea, SC La Reclama SRL are ca asociat unic şi administrator pe Gabriel Buzna.

Pentru a asigura finanţarea ziarului Glasul Aradului, preşedintele Consiliului Judeţean, Nicolae Ioţcu, îi obligă pe primarii PDL ai comunelor şi oraşelor din judeţul Arad să încheie contracte de publicitate, fără licitaţie, la sume cuprinse între 7.100 euro (pentru o jumătate de pagină de publicitate săptămânal) şi 15.000 euro (pentru o pagină de publicitate săptămânal) pe an, care sunt achitate din bani publici. Preşedintele Nicolae Ioţcu condiţionează alocarea sumelor de bani de către Consiliul Judeţean Arad pentru primăriile din judeţ de realizarea de reclamă în Glasul Aradului. De regulă, preşedintele Nicolae Ioţcu îi cheamă în biroul său pe primarii PDL din judeţ, unde îi obligă să semneze contracte de publicitate cu Glasul Aradului dacă doresc să primească bani pentru lucrări din comună sau oraş, iar la discuţii este prezent şi Gabriel Buzna care le spune primarilor suma. Primarii care nu se conformează sunt atacaţi în ziar până ce acceptă.

În contul publicităţii, fiecare primar PDL primeşte săptămânal 1000 de ziare pentru a le distribui, în ziua în care apare publicitatea de o jumătate de pagină sau de o pagină, în care sunt prezentate persoana şi activitatea primarului ori alte evenimente favorabile PDL din localitatea respectivă. La oraşe precum Pecica, Nădlac sau Sebiş contractele de publicitate depăşesc suma de 15.000 euro, fiind încheiate cu Glasul Aradului în urma unor licitaţii măsluite la care sunt înscrise firme fantomă ca şi contracandidaţi. Se estimează că, în cursul anului 2010, prin această metodă au intrat în conturile SC Glasul Aradului SRL în jur de 200.000 de euro din banii publici ai primăriilor.

O altă modalitate prin care sunt alocaţi bani publici pentru Glasul Aradului este încheierea de contracte de publicitate cu ANAF, în baza cărora acest ziar publică în exclusivitate anunţurile de insolvenţă pentru societăţi comerciale din judeţul Arad. Prin aceste contracte de publicitate este încălcat regimul incompatibilităţilor prevăzut de Legea nr. 161/2003, în condiţiile în care asociatul principal Codruţ Marta era angajat al ANAF, în calitate de director de cabinet al preşedintelui ANAF. Mai mult, directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Arad, Marius Drăgănescu, cel care furnizează şi achită faptic publicitatea pentru ANAF, este tot consătean şi prieten cu Sorin Blejnar. Mulţi subalterni sunt contrariaţi de promovarea lui Drăgănescu în funcţia de şef al finanţelor publice ale judeţului Arad, după ce ani buni a fost tractorist la Săvârşin.

Conform unei interpelări pe care am adresat-o minis-trului Finanţelor în data de 19 martie 2012, angajaţi ai Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Arad au semnalat că directorul executiv Marius Drăgănescu ar fi valorificat, în cursul anului 2010, în mod dubios şi păgubos, respectiv la un preţ mult subevaluat, în urma unui telefon primit de la preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, cantitatea de 300 kg bijuterii de argint confiscată de organele vamale de la nişte cetăţeni italieni. Concret, ar fi valorificat bijuteriile unei firme din Bucureşti la preţul de numai 50.000 euro, deşi fuseseră evaluate la 300.000 de euro, rezultând că au fost comercializate la un preţ subevaluat de şase ori. Directorul Drăgănescu a refuzat să-mi comunice denumirea firmei şi preţul la care au fost valorificate bijuteriile de argint, iar ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi, nu mi-a răspuns la interpelare până acum, ceea ce îmi întăreşte suspiciunea că fost comisă o faptă de natură penală. Nu este exclus ca o parte din profitul obţinut din aceas-tă afacere veroasă să fi fost utilizată pentru finanţarea ziarului Glasul Aradului.

Banii publici de la primării şi de la ANAF sunt direcţionaţi ulterior de la SC Glasul Aradului SRL la SC La Reclama SRL, unde sunt spălaţi în bani curaţi. La ultimele alegeri locale şi parlamentare (în 2008) toţi candidaţii PDL din judeţul Arad au depus banii într-un cont comun care a fost gestionat prin firma La Reclama, care a derulat toate contractele de publicitate pentru afişe, bannere, fluturaşi, apariţii în ziar şi la televiziune.

Conform ultimelor bilanţuri postate pe site-ul Ministerului Finanţelor, pe anul 2009, SC Glasul Aradului SRL (având 35 de angajaţi) a înregistrat o cifră de afaceri de 1 972.711 lei şi o pierdere de 788.691 lei, iar SC La Reclama SRL (având 12 angajaţi) a înregistrat o cifră de afaceri de 4.090.955 lei şi un profit de 95.262 lei.

Potrivit ultimei declaraţii de avere înregistrate în calitate de angajat al ANAF (în data de 19.10.2010), Codruţ Marta a acordat împrumuturi de 515.000 lei pentru SC La Reclama SRL şi de 140.000 lei pentru SC Glasul Aradului SRL, în condiţiile în care în anul precedent (2009) a realizat venituri de 86.260 lei. Este evident că suma de 655.000 cu care Codruţ Marta a creditat cele două firme arădene are o provenienţă dubioasă, fiind aproape sigur bani negri obţinuţi din alte afaceri ilicite.

În cursul lunii decembrie 2011, după ce am primit informaţii în baza cărora am formulat interpelarea "Cenzura presei prin SRI, DGIPI, DGA şi ANAF", am transmis pe fax sesizarea de la Arad de la cabinetul meu parlamentar la cabinetele ministrului Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, preşedintelui ANAF, Sorin Blejnar, şi primului adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea, tus-trei originari din judeţul Arad. ANAF nu mi-a comunicat niciun răspuns până azi. SRI mi-a comunicat că de competenţa sa sunt doar infracţiunile ce vizează siguranţa naţională, deşi de o vreme principalul serviciu secret din România se proclamă campion anticorupţie şi solicită dreptul de a face anchete penale. Rămâne de cercetat dacă răspunsul SRI nu constituie o favorizare a infractorului din partea generalului Coldea, care nu este străin de crima organizată din judeţul Arad. Şeful de facto al SRI este originar tot din judeţul Arad (din comuna Târnova) şi a fost promovat cu susţinerea politică a grupului Falcă - Seculici. Angajaţi cu funcţii din serviciile secrete şi din parchete afirmă că generalul Coldea a blocat mai multe anchete la adresa lui Sorin Blejnar. Cu concursul lui Coldea, soţia prefectului de Arad, Cristina Bibarţ, căreia i-a fost naş de căsătorie, a fost numită director al Zonei Libere Curtici, unde a înflorit crima organizată, îndeosebi contrabanda. Potrivit unor subalterni, generalul Coldea a primit un pachet cu suma de 100.000 lei, prin intermediul şefului Direcţiei SRI Arad, colonelul Dan Ilie Calalb, a cărei provenienţă este suspectă.

Ministerul Administraţiei şi Internelor mi-a comunicat, în schimb, că sesizarea a fost transmisă la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Arad, care a înregistrat-o cu număr unic la Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad şi a trans-mis-o, spre competentă soluţionare, la Serviciul teritorial Timişoara al DNA, pentru a efectua cercetări sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu, evaziune fiscală şi spălare de bani. Serviciul teritorial Timişoara al DNA a declanşat cercetări în acest sens împotriva numiţilor Sorin Blejnar, Codruţ Marta, Nicolae Ioţcu şi Gheorghe Falcă. Fostul şef de cabinet al lui Blejnar a plecat din România după declanşarea cercetărilor de către procurorii anticorupţie, ascunzându-se într-o locaţie din Viena.

Preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, fostul său director de cabinet Codruţ Marta şi asociatul administrator Gabriel Buzna au fost asociaţi şi în unul din cele mai mari tunuri imobiliare din istoria Aradului. Concret, în 2005, soţia sa Andreea Blejnar, Codruţ Marta, Gabriel Buzna şi avocatul Radu Pascu au încheiat un contract de asociere şi au cumpărat un teren de 7,3 hectare, în zona comercială a municipiului Arad (în zona Grădişte, pe strada Zimandului), de la o societate imobiliară şi două persoane fizice. Conform contractului încheiat, principalul finanţator al asocierii a fost avocatul Radu Pascu, cu 90%, în timp de soţii Blejnar şi Codruţ Marta nu au avut nicio contribuţie. După aproape un an, o parte din teren a fost vândută la un preţ de cinci ori mai scump, iar în urma acestei vânzări soţii Blejnar au câştigat 583.000 euro (ridicaţi de la Raiffeisen Bank şi consemnaţi în declaraţia de avere a preşedintelui ANAF), deşi în asocierea iniţială nu puseseră nici un ban. În ultimul an, Sorin Blejnar a susţinut că din suma obţinută din vânzarea ternului din Arad şi-a cumpărat vila impozantă din Bucureşti (în cartierul Domenii strada Petru Creţu nr. 10), care este evaluată de experţii imobiliari la 2 milioane de euro.

Interesant este că terenul vândut la Arad de Blejnar and Co a ajuns în proprietatea firmei Sarmis Expert, căreia i-a fost cesionat anterior dreptul de cumpărare de firma Ropotamo Expert. Cele două firme implicate în cumpărarea terenului ridică o serie de suspiciuni. Ambele firme figurează, conform datelor furnizate de Registrul Comerţului, cu sediul în Bucureşti la aceeaşi adresă (Sectorul 1, str. General Berthelot nr. 43 - 45 etaj 1), dar actualmente nu mai funcţionează niciuna dintre ele în această locaţie. La SC Sarmis Expert SRL, căreia i-a fost schimbată ulterior denumirea în MLS Proiect Arad SRL, figurează ca asociaţi firmele Lazybush Developments AG din Berna (Elveţia) şi McCabrey McCall LLP din Newpark (Marea Britanie, Irlanda de Nord), care au fost reprezentate de acelaşi cetăţean român: Dumitru Corneliu Frunzescu. La SC Ropotamo Expert SRL figurează ca asociat unic firma Mivan Limited din Newpark (Marea Britanie, Irlanda de Nord). La firmele Sarmis Expert şi Ropotamo Expert figurează ca administrator acelaşi cetăţean britanic, Joseph Ivan McCabrey, despre care au apărut relatări în presa centrală că ar fi un antreprenor irlandez implicat în tranzacţii ilicite. Bate la ochi că cele două firme implicate în tranzacţia imobiliară de la Arad au un capital social derizoriu, respectiv 400 lei Sarmis Expert şi 200 lei Ropotamo Expert. Iar în anul tranzacţiei (2006) ambele firme au înregistrat pierderi: 723.242 lei Sarmis Expert şi 122.204 lei Ropotamo Expert.

Firma Ropotamo Expert a avut asocieri cu afaceristul libanezo-american Hassan Awdi, cunoscut ca patron al SC Rodipet SA. Fraţii Awdi au fost acuzaţi de spălare de bani în dosarul Rodipet, dar ancheta s-a întrerupt, în mod curios, exact în anul 2006, după încheierea tranzacţiei de la Arad. Ancheta a stagnat până recent, din cauza unui raport ANAF care nu a fost trimis către procurori. Sorin Blejnar exercita funcţia de comisar general adjunct al Gărzii Financiare Centrale în momentul acestei tranzacţii nebuloase. Instituţiile abilitate ar trebui să cerceteze dacă suma de 583.000 euro, obţinută pe gratis de familia Blejnar din tranzacţie, nu a reprezentat o mită mascată pentru tergiversarea şi muşamalizarea anchetei în dosarul de spălare de bani al fraţilor Awdi.

Prin prisma celor prezentate, adresez şefului Guvernului următoarea întrebare: Are Sorin Blejnar căderea morală şi profesională să controleze marile averi din România?"