Valul de impozite

Companiile care depăşesc cifra de afaceri de 50 milioane euro şi băncile vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri, prevede proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung postat, ieri, în transparenţă publică pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Referitor la acest impozit, companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro şi băncile îl vor plăti doar dacă acesta este mai mare faţă de impozitul de 16% pe profit.

Guvernul a introdus şi o excepţie în privinţa altor instituţii de credit - persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit - persoane juridice străine, care, pe lângă impozitul pe profit vor plăti şi un impozit de 1% pe cifra de afaceri.

Impozitul minim/impozitul suplimentar pe cifra de afaceri se datorează începând cu data de 1 ianuarie 2024, iar pentru contribuabilii care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic prevederile se aplică începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz.

Nici companiile mici nu scapă de noile modificări fiscale. Potrivit propunerii de act normativ pe care premierul Ciolacu doreşte să îl treacă de Parlament prin asumarea răspunderii Guvernului, microîntreprinderile care au venituri de maximum 60.000 euro pe an vor plăti un impozit de 1%, iar dacă veniturile depăşesc 60.000 euro impozitul va fi de 3%.

În ceea ce priveşte microîntreprinderile care vor plăti impozit de 3%, cota respectivă va fi aplicată şi companiilor care nu realizează venituri de peste 60.000 euro, dar desfăşoară activităţi de editare a jocurilor de calculator, a altor produse software, de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), a altor servicii privind tehnologia informaţiei, precum şi microîntreprinderile care oferă facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată, cele care se ocupă cu cateringul pentru diferite evenimente, barurile, societăţile profesionale cu personalitate juridică, constituite de avocaţi, precum şi firmele care oferă asistenţă medicală.

Cotele de impozitare menţionate mai sus, aplicabile veniturilor microîntreprinderilor, vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2024, mai prevede proiectul de act normativ.

• Facilităţi fiscale reduse, taxa pe valoare adăugată - mărită

Companiile vor fi impactate şi de eliminarea unor facilităţi fiscale acordate până acum angajaţilor din sectoarele IT, construcţii, agricultură şi industria agro-alimentară. Facilităţile sunt eliminate doar pentru veniturile care depăşesc 10.000 lei brut lunar, dar toţi angajaţii vor fi nevoiţi să plătească contribuţiile privind asigurările de sănătate.

În ceea ce priveşte impozitarea veniturilor persoanelor fizice autorizate (PFA), proiectul citat menţine sistemul actual de plafoane de 6-12-24 salarii minime, dar se introduce un plafon suplimentar de 60 de salarii minime. Mai mult, pentru a reduce evaziunea fiscală, Guvernul doreşte ca, de la 1 iulie 2024, cota de impozit pentru veniturile, realizate de persoanele fizice, a căror provenienţă nu poate fi dovedită, să fie de 70%.

Proiectul de lege mai prevede majorarea taxei pe valoare adăugată (TVA) de la 5% la 9% pentru livrarea de locuinţe sociale, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, şi de la 9% la 19% pentru comercializarea alimentelor şi băuturilor răcoritoare ce conţin zahăr adăugat. Guvernul a decis menţinerea cotei de 5% a TVA pentru achiziţionarea de cărţi, ziare, reviste, pentru taxa de intrare la muzee şi evenimente culturale, pentru livrarea de lemn de foc şi energie termică.

Totodată Guvernul a decis majorarea accizelor la ţigări şi alcool. Proiectul de act normativ propune majorarea nivelului accizelor pentru alcool şi băuturi alcoolice, începând cu 1 ianuarie 2024. Acciza în prezent la ţigarete este 594,97 lei/1.000 ţigarete şi va creşte la 672,92 lei/1.000 ţigarete în 2024. De asemenea, prin proiectul de act normativ se propune majorarea nivelului accizelor pentru lichidul care conţine nicotină şi tutunul conţinut în produse din tutun încălzit la 1 ianuarie 2024.

• Impozitarea marilor averi

Viitorul act normativ prevede şi un impozit nou. Astfel, persoanele fizice care deţin imobile mai scumpe de 500.000 euro şi maşini mai scumpe de 75.000 euro vor plăti un impozit special, de 0,3% pe diferenţa dintre valoarea impozabilă şi valoarea reală ce trece de 500.000 euro - în cazul imobilelor - şi pe diferenţa dintre valoarea de achiziţie şi valoarea ce trece de 75.000 euro - în cazul autoturismelor.

Impozitul se datorează pe o perioadă de cinci ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului sau pentru fracţiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de 5 ani de la această dată pentru cele la care predarea-primirea autoturismului a avut loc anterior.

În ceea ce priveşte voucherele de vacanţă, valoarea acestora va fi majorată la 1.600 lei, dar beneficiarii vor plăti pentru ele o contribuţie de 10% la asigurările de sănătate de 10% şi vor fi acordate doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei. Potrivit textului de lege, voucherele de vacanţă vor fi acordate în perioada 1 ianuarie 2024 -31 decembrie 2026. Proiectul de act normativ mai prevede că voucherele de vacanţă şi tichetele de masă vor putea fi acordate şi în bani.

• Măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare

Guvernul propune şi măsuri care să ducă la reducerea cheltuielilor instituţiilor şi autorităţilor publice. În vederea diminuării cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat se propune: diminuarea cu cel puţin 25% a funcţiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreşedinte şi a funcţiilor de demnitate publică asimilate acestora; desfiinţarea posturilor vacante; desfiinţarea funcţiei de şef birou; majorarea normativelor pentru constituirea structurilor la nivel de serviciu/direcţie/direcţie generală; diminuarea ponderii funcţiilor publice de conducere în totalul funcţiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%; limitarea funcţiilor de conducere la maxim 10% pentru celelalte categorii de personal bugetar; reducerea posturilor din cabinetele demnitarilor din administraţia locală, precum şi cele din cabinetele conducătorilor autorităţilor/agenţiilor/instituţiilor publice autonome, aflate în coordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României; acordarea voucherelor de vacanţă şi a indemnizaţiei de hrană numai pentru angajaţii din sectorul bugetar ale caror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut, concomitent cu majorarea acestora de la 1.450 la 1.600 lei; limitarea cuantumului sporului de condiţii periculoase sau vătămătoare pentru personalul din sectorul bugetar la maxim 1.500 lei.

Proiectul de act normativ mai propune o serie de măsuri care să conducă la reducerea cheltuielilor de funcţionare ale instituţilor şi autorităţilor publice, dintre care enumerăm: normative de cheltuieli pentru instituţiile şi autorităţile publice indiferent de modul de finanţare în ce priveşte dotarea cu autoturisme şi consumul de carburanţi; normative pentru cheltuielile cu achiziţia de aparate de telefonie mobilă şi de abonamente lunare de telefonie mobilă; reorganizarea cu 1 iulie 2024 a instituţiilor publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităţilor publice centrale/locale.

Totodată, proiectul de lege prevede instituirea sistemului naţional RO e-Sigiliu, în vederea asigurării respectării trasabilităţii transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul României. Sistemul respectiv se bazează pe utilizarea unor dispozitive electronice şi a unei aplicaţii informatice care vor permite autorităţilor competente să determine potenţialele puncte de deturnare a transporturilor rutiere de bunuri, indiferent dacă acestea sunt aflate în tranzit sau au ca destinaţie finală un operator economic de pe teritoriul naţional.

Guvernul estimează că toate măsurile de mai sus vor aduce un impact financiar pozitiv de aproape 20 miliarde lei în anul 2024, în timp ce cheltuielile bugetare se vor reduce cu aproximativ 3,37 miliarde lei.