Vasile Puşcaş, DAE: România are nevoie de o restructurare economică masivă

• Dacă nu vom realiza aceste transformări, decalajele existente între ţările UE se vor menţine şi vom fi nevoiţi să facem eforturi enorme ca să le recuperăm

• (Interviu cu domnul Vasile Puşcaş, ministrul Departamentului de Afaceri Europene - DAE)

Reporter: Cum se prefigurează următoarea jumătate de an în condiţiile în care Suedia se află la cârma Uniunii Europene (UE)? Care este poziţia ţării noastre în cadrul UE în acest context?

Vasile Puşcaş: Pentru a vă răspunde la întrebare doresc să scot în evidenţă câteva obiective foarte importante pe care le are Preşedinţia suedeză, care sunt de maxim interes şi pentru noi.

Vasile Puşcaş: Este foarte important ca Uniunea Europeană să reuşească să-şi îndeplinească obiectivul de reconfigurare a sistemului financiar internaţional, prin continuarea demersurilor menite să asigure stabilitatea financiară şi relansarea economică. În acest fel, ar urma să aibă loc o poziţionare post-criză favorabilă, lucru care ne-ar avantaja şi pe noi. Ţara noastră a avut o atitudine constantă de susţinere a întăririi sistemului financiar al Uniunii şi o vom menţine în continuare.

Suedia este considerată ca fiind un bun gestionar al crizei, din perspectiva UE, deoarece are o expertiză de soluţionare a acestor situaţii în urma crizei întâmpinate în anii "90 şi poate oferi soluţii pentru transformările care urmează.

O altă temă acută, care ne interesează foarte mult şi pe care o va susţine Preşedinţia suedeză, o constituie revizuirea bugetului, atât a celui pentru perioada 2010-2013 dar şi alcătuirea proiectului pentru perioada 2014-2020. La Bruxelles au început deja negocierile pentru stabilirea principiilor bugetare, iar în mod sigur, pe masa Parlamentului European se vor afla propuneri în acest sens, începând din toamnă. Ofer doar exemplul Politicii Agricole Comune (PAC), domeniu în care Suedia doreşte o reformă în sensul reducerii bugetului afectat agriculturii. Realitatea noastră ne solicită, însă, ca pentru o anumită perioadă să mai menţinem formula de bugetare de până acum, pentru a putea reforma cu adevărat agricultura ţării noastre. Astfel, noi va trebui să ne susţinem foarte bine interesele în cadrul negocierilor pe acest domeniu, mai ales că viziunea noastră este destul de diferită de cea a Suediei şi va trebui să găsim o punte mediană.

Reporter: Cât de mult ne dezavantajează la negocieri faptul că gradul de absorbţie pentru fondurile europene nu a fost foarte ridicat la noi?

Vasile Puşcaş: Faptul că nu am absorbit fonduri într-o măsură semnificativă este un punct slab al nostru în negocieri pe acest subiect, dar am demonstrat, în ultimele luni, că procesul de învăţare în acest domeniu se accelerează, atât la nivelul autorităţilor cât şi la nivelul potenţialilor beneficiari. Şi aici mă refer la faptul că am acreditat toate Autorităţile de Management pentru Fondurile Structurale sau la faptul că am reuşit să reoperaţionalizăm programul SAPARD, care a fost întrerupt în luna iunie 2008.

Deja se lucrează la o orientare strategică a fondurilor europene spre domeniile economiei reale, care să ne ducă la nivelul de reformă şi restructurare a economiei care este atât de necesară. Ma refer la creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii în domeniul producţiei şi nu doar al comerţului sau la dezvoltarea acelor ramuri industriale care au şansa să se dezvolte foarte mult, cum ar fi potenţialul extraodinar agroindustrial aflat, într-o mare măsură, într-o stare de subzistenţă. În această perioadă, Ministerul Agriculturii pregăteşte o strategie de dezvoltare a agriculturii prin care vom demonstra potenţialul nostru de a deveni competitivi şi la nivel global, nu doar la nivelul pieţei comunitare. Unul dintre obiectivele Uniunii Europene îl constituie chiar transformarea ei într-un actor competitiv pe scena globală nu numai din punct de vedere al comerţului, unde este actorul numărul unu ca valoare şi ca volum, ci şi al celorlalte ramuri industriale şi al investiţiilor.

Astfel, dacă vom fi capabili să susţinem prin argumente necesităţile noastre, atunci vom demonstra importanţa de a continua investiţia în agricultură, nu doar din punct de vedere local, ci şi din punctul de vedere al Uniunii Europene.

Negocierile vor fi deosebit de dificile, întrucât există o "foame" de investiţii la nivel european.

Reporter: Cât de mult cântăreşte poziţia Suediei în aceste negocieri? Ce şanse avem să modificăm propunerea de reducere a bugetului pentru agricultură?

Vasile Puşcaş: Totul depinde de repoziţionarea UE post-criză. Ieşirea din criză înseamnă o transformare şi dacă nu o realizăm vom înregistra costuri, şi aici vorbim de toţi cetăţenii europeni. Astfel, e nevoie să identificăm o soluţie de mijloc. Toată lumea este de acord că Uniunea trebuie să devină competitivă pe scena globală. Este însă clar că pentru acest lucru e nevoie de o modernizare accelerată a economiei, pe care ţara noastră tot spune că o face de 20 de ani şi nu o mai realizăm. Aceasta fiind situaţia, trebuie să găsim suport nu numai la Suedia, ci si la alte state care vor susţine puncte de vedere diferite de cele ale Preşedinţiei Uniunii. Deja se simte că se realizează alianţe mai multe referitor la acest subiect, iar noi va trebui să găsim calea cea mai bună spre a ne valorifica interesele.

Reporter: Vorbeaţi încă de la început despre faptul că foarte multe lucruri depind de repoziţionarea Uniunii Europene post-criză. Să înţelegem că la Bruxelles se vorbeşte despre depăşirea crizei?

Vasile Puşcaş: Viziunea Suediei se bazează pe acest lucru, iar această ţară are expertiza să spună că vede etapa post-criză. Semnalele din zona euro şi ale altor state arată dezvoltări pozitive, chiar dacă nu le putem numi încă sustenabile. Cea mai mare parte a viziunii post-criză, din punct de vedere economic, a fost discutată şi la Consiliile Europene si la Summit-ul G 20 şi Suedia poate să aducă soluţii foarte bune ca să accelerăm ieşirea din criză.

Reporter: Totuşi, în ţara noastră lucrurile nu sunt la fel de roz. Economia noastră scade cu rate ridicate, şomajul este în creştere, companiile nu dau încă semne de revenire. Nu este periculoasă aplicarea unor măsuri adecvate perioadei ulterioare crizei unei ţări cum ar fi România care se află în plină criză?

Vasile Puşcaş: În lunile care au trecut a existat o defazare vis-a-vis de acest fenomen, generată de contextul electoral, în sensul că atunci când se declara că nu suntem afectaţi de criză eram deja în criză, iar când se spunea că suntem în criză eram de fapt în recesiune. Este clar că avem nevoie de transformări majore. În acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Memorandumul de înţelegere cu Uniunea Europeană, dincolo de elementele macroeconomice şi fiscale pe care trebuie să le respectăm, se pune accentul pe restructurarea economică şi reforma administraţiei publice. Noi însă, presaţi de cotidian, nu mai discutăm despre acest subiect. Este bine să amintim faptul că România are nevoie de o restructurare economică masivă. În prezent se vorbeşte despre realizarea unei strategii energetice. În această strategie este clar că va trebui să introducem strategia şi politica industrială, care vor trebui conectate la noile trasee ale industriei, ale economiei, dacă dorim ca la ieşirea din criză să ne întâlnim cu ţările care se află deja în acest punct. Altfel, dacă nu vom realiza transformările necesare, ne vom afla în continuare pe paliere diferite şi iarăşi vom discuta de decalajele existente între ţările membre UE şi vom fi nevoiţi să facem eforturi enorme ca să le recuperăm.

Reporter: Consideraţi că după alegerile prezidenţiale Guvernul va depune mai multe eforturi în realizarea acestei restructurări?

Vasile Puşcaş: Faptul că în cele două documente mai sus menţionate Guvernul a pus problema restructurării înseamnă că există la modul raţional şi conştient opţiunea pentru acest obiectiv. Vă pot spune că strategiile sunt în curs de elaborare la nivel sectorial. Când se va discuta despre negocierea pachetului financiar 2014-2020, va fi nevoie să avem finalizată o strategie de ţară, pentru a putea avea argumente în cadrul negocierilor.

Reporter: Un alt obiectiv al Suediei, asumat şi de ţara noastră, îl reprezintă intrarea în aplicare a Tratatului Lisabona. Care este importanţa acestui tratat pentru noi?

Vasile Puşcaş: Acest obiectiv este unul esenţial pentru că intrarea în vigoare cât mai repede a acestui tratat ar constitui încheierea etapei de reconstrucţie a Uniunii la nivel intern, instituţional, iar de acum aceasta se va putea orienta şi spre problemele existente la nivel global.

Cele mai importante modificări ce vor avea loc, prin acest tratat, se referă la sistemul de vot - majoritatea calificată (vezi explicaţia) specifică Consiliului de Miniştri care va fi extins la noi domenii politice, astfel încât procesul decizional să se desfăşoare mai rapid şi mai eficient; o consolidare a rolului crescut al Parlamentului European şi al parlamentelor naţionale, prin sporirea atribuţiilor, modificarea relaţiei dintre autorităţile europene şi cele naţionale, aspecte pe care reforma instituţională o aşteaptă pentru a facilita activitatea Uniunii Europene.

Aplicarea acestui tratat va implica realizarea de modificări la nivel instituţional şi procedural în relaţia guvern-parlament, care nu vor fi simplu de făcut. Acestea constau în faptul că Parlamentul naţional va primi atribute clare ale modului în care se aplică politicile europene la nivel local. Pe de altă parte, parlamentul naţional va trebui cât mai mult consultat în procesul decizional, spre deosebire de perioada actuală în care deciziile se iau mai mult la nivel de guvern. Acest lucru presupune realizarea unei legi care va genera, mai departe, transformări la nivel administrativ şi parlamentar.

Noi ne-am dori ca tratatul să intre în vigoare de la sfârşitul anului dacă referendumul din Irlanda va avea un rezultat pozitiv. Irlanda este singura ţară din Uniune care nu a ratificat tratatul, în urma respingerii acestuia de către populaţie. Referendumul în această ţară este necesar deoarece Constituţia acesteia impune ca deciziile să se ia pe bază de referendum. În celelalte ţări membre UE ratificarea s-a realizat la nivel de parlament. Astfel, având în vedere faptul că motivele respingerii au fost soluţionate în mare parte, tratatul ar putea intra în vigoare din luna decembrie a acestui an sau din luna ianuarie a anului viitor.

Reporter: Schimbările climatice constituie punctul principal al agendei Preşedinţiei suedeze. Ce înseamnă acest proiect pentru ţara noastră?

Vasile Puşcaş: Este unul dintre cele mai importante obiective ale Suediei, într-adevăr. În România ne-am obişnuit să bagatelizăm subiectul din cauza intemperiilor care ne-au străbătut în ultimele decenii, din punct de vedere regularizării râurilor, a infrastructurii, mediului, etc. Începând cu ultimii 15 ani, Suedia dezvoltă, împreună cu grupul statelor nordice, o nouă economie bazată pe "green industry" şi poate veni cu exemplul faptelor.

Eu cred că România încă se mai situează pe paradigme confuze din perspectiva administraţiei şi a politicilor. E subiect important de politică economică, nu doar de mediu. Schimbările climatice nu înseamnă doar meteo-dependenţă, ci includ şi industria şi infrastructura energetică. Mediul reprezintă doar consecinţa aplicării acestor politici. Susţinem poziţia UE, deoarece în ceea ce priveşte repoziţionarea post-criză va fi un mare câştig dacă Uniunea reuşeşte să obţină susţinere pentru planul de reducere a emisiilor de gaze de seră "20/20/20". Potrivit acestui plan, emisiile de gaze se vor reduce cu 20% faţă de nivelul din 1990, utilizarea energiilor regenerabile va spori cu până la 20% din totalul producţiei de energie şi consumul de energie se va reduce cu 20% prin creşterea eficienţei energetice, toate până în anul 2020. Un alt mare câştig va fi dacă UE reuşeşte să adune în jurul acestui proces de negociere Statele Unite ale Americii, China şi alte state care se află în dezvoltare, având în vedere că acest proces presupune un efort financiar semnificativ. Negocierile vor fi grele, dar noi avem expertiza necesară şi suntem, dar sperăm să fim şi în continuare, parte activă a acestui proces de negociere.

Reporter: Ţara noastră este implicată în realizarea unei Strategii a Dunării, care reprezintă şi unul dintre obiectivele noastre în următoarele şase luni. Ce presupune acest proiect şi care ar fi beneficiile noastre?

Vasile Puşcaş: Dacă până acum vorbeam de un defazaj al economiei noastre faţă de statele vestice, există şi un element de sincronism fericit cu ceea ce se întîmplă în UE, în sensul că aceasta încearcă să-şi maximizeze întregul potenţial, gândind la situaţia ulterioară crizei, la competitivitatea globală.

La iniţiativa României şi Austriei, Consiliul European din iunie 2009 a mandatat Comisia ca, până la sfârşitul anului 2010, să prezinte un proiect de Strategie a UE în regiunea Dunării, după modelul Strategiei Mării Baltice. În condiţiile în care Comisia va iniţia, în cea de-a doua jumătate a acestui an, procesul de consultare publică pentru elaborarea viitoarei Strategii UE în regiunea Dunării, autorităţile publice române şi reprezentanţii societăţii civile vor participa la dezbateri în vederea includerii în această strategie a obiectivelor şi proiectelor româneşti pentru dezvoltarea economică şi socială a regiunii.

Este clar că statele dunărene ar putea să-şi maximizeze resursele prin consolidarea cooperării regionale în domeniul energetic, al transportului, protecţiei mediului şi culturii. Din punct de vedere al efortului financiar, implementarea acestei strategii nu ar însemna decât o eficientizare a resurselor publice şi private. Dincolo de aspectul sinergetic de colaborare, având în vedere că în 2014 întrăm în noul exerciţiu bugetar, vom avea mult de muncă la nivel de negociere, organizare, coordonare inter-instituţională şi administrativă. Partea pozitivă o reprezintă faptul că există un interes deosebit pentru acest proiect din partea Ungariei, Germaniei, Bulgariei şi chiar a Serbiei.

Reporter: Vă mulţumesc!