Vasilescu: Nu cred că noua prognoză a BNR privind inflaţia de la sfârşitul acestui an va depăşi 5%

BNR va revizui în urcare prognoza de inflaţie pentru finele acestui an, de la 3,6% cât a anunţat în februarie, dar noua estimare nu va depăşi 5%, a declarat consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu. "Noi vom da în luna mai o nouă porgnoză de inflaţie, nu ştiu cât va fi, dar nu cred că va fi mai mare de 5% pentru finele anului. Saltul faţă de nivelul actual prognozat, de 3,6%, are loc în condiţiile speciale ale acestui an, când preţul petrolului creşte, preţul alimentelor pe plan internaţional creşte şi când sunt foarte multe perturbări şi turbulenţe", a spus Vasilescu, citat de Mediafax. Domnia sa a precizat că noua prognoză include şi posibile creşteri de preţuri la energie electrică şi gaze.

Vasilescu a reiterat că statul poate schimba preţurile administrate în orice moment, iar BNR nu poate prevede aceste modificări.

El consideră că inflaţia nu este una dintre cele mai mari probleme ale României în momentul de faţă pentru că este mai mult statistică decât realistă.

Adrian Vasilescu a spus: "Avem o inflaţie statistică, atipică. Avem o inflaţie determinată în primul rând de măsura de anul trecut privind trecerea la TVA de 24%, un efect exis-tent pe 12 luni. Sigur că a fost un şoc în iulie 2010, care a dus inflaţia în sus cu 2,58% dintr-o dată, într-o lună, dar după acesta efectul a fost continuat la bani mărunţi, deci 12 luni de influenţe în rata inflaţiei. Pe altă parte, din 11.000 - 12.000 de produse pe care le urmăreşte statistica, practic 6 produse produc inflaţia. Asta nu înseamnă inflaţie. Definiţia inflaţiei este creşterea generalizată a preţurilor de consum. Şi unde este creşterea generalizată? Luaţi produse întregi, de exemplu carnea, energia termică, care nu s-au scumpit".

Întrebat ce se poate face pentru ca datele să reflecte cu adevărat inflaţia, Vasilescu a menţionat că BNR arată mereu spre legume-fructe-ouă, produse cu preţuri volatile pe care nu le putem urmări banca centrală, ci numai o piaţă concurenţială, care să funcţioneze, cu instituţii care să funcţioneze.

"Numai o asemenea cale ar putea să reducă această inflaţie. Bineînţeles că de jumătate de inflaţie vom scăpa după ce trece efectul TVA-ului de 24%", a spus oficialul BNR.

El consideră că inflaţia din Româ-nia are două componente majore, una structurală şi una emoţională.

"Al doilea motiv este legat de primul. Există trâmbiţe şi surle care anticipează preţuri mari. De pildă, la pâine s-a bătut toba toată luna ianuarie că în martie vor creşte preţurile cu 30%. Iată că a trecut şi martie, preţurile nu au crescut cu 30%, dar o influenţă tot a avut această zarvă, iar preţurile au crescut cu peste 1%. Asta se întâmplă cu sensibilitatea noastră la preţuri", a continuat oficialul băncii centrale.

Consilierul guvernatorului BNR a precizat că partea structurală din inflaţie se referă şi la comportamentul pieţelor din România, care au dis-funcţionalităţi.

"Pieţele din România au disfunc-ţionalităţi. Nu putem să spunem că nu sunt funcţionale, pentru că ele au făcut progrese mari de funcţionalitate în perioada în care am pregătit aderarea la UE. Problema este că nu avem o funcţionalitate competitivă", a mai afirmat Vasilescu.

Întrebat despre cum va fi afectată creditabilitatea BNR, el a spus că instituţia nu şi-a propus niciodată să ţintească inflaţia: "Ţinta de inflaţie este rezultată din traducere, este un reper. Aşa ar trebui să fie, dar nu sună bine să spui reperul inflaţiei. Este un reper pe care BNR, în urma calculelor econometrice, îl arată ţării. Asta este inflaţia pe care în mod normal ţara asta ar trebui să o facă. Dacă suntem în stare să o facem, o facem, dar nu este ţinta Băncii Naţionale. Nu ratează Banca Naţională niciun fel de ţintă. Acesta este reperul pe care îl arată ţării: asta trebuie să îl facem. Nu îl facem, înseamnă că nu am realizat o rată a inflaţiei care să corespundă posibilităţilor reale ale României".

BNR ţinteşte pentru acest an o inflaţie de 3%, plus/minus un punct procentual, iar pentru sfârşitul anului cea mai recentă estimare a băncii centrale era de 3,6%, faţă de 3,4% prognoza publicată în noiembrie 2010.