English
Compania germană Lufthansa a revenit la profitabilitate în trimestrul al doilea, raportând că veniturile sale au crescut de peste două ori faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, transmite Reuters, conform News.ro.
Veniturile grupului au fost de aproximativ 8,5 miliarde de euro (8,55 miliarde de dolari) în trimestrul respectiv, comparativ cu 3,2 miliarde de euro în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit cifrelor preliminare publicate ieri.
"Grupul a beneficiat de o performanţă constantă puternică la Lufthansa Cargo", a spus compania aeriană într-un comunicat.
Fluxul de numerar ajustat a fost raportat la aproximativ 2 miliarde de euro, stimulat de cererea puternică de rezervări şi de profitul operaţional, a spus compania, adăugând că datoria netă ar fi scăzut cu o sumă similară în trimestrul al doilea.
Câştigul ajustat (EBIT) a fost între 350 şi 400 de milioane de euro, în comparaţie cu o pierdere de 827 de milioane de euro cu un an mai devreme, a spus Lufthansa.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.07.2022, 10:36)
Da, dar si aeronavele voastre produc dezastrul climatic care se vede astazi.
Zgomotul produs de aeronave, care se propaga pe o raza de peste 20 de km. este principala cauza a manifestarilor meteorologice anormale. Prin zgomotul produs, aeronavele determina pe culoarele de zbor, condensarea prematura a cetii, formarea unor picaturi de apa de dimensiuni reduse, la inaltimi mici, care, pana la sol se evapora. Asadar, zgomotul produs de avioane impiedica formarea norilor de ploaie deregleaza circulatia naturala a apei si constituie principala cauza a anomaliilor climatice, respectiv a secetei severe din ultimii ani si a furtunilor devastatoare.
Desigur insa ca transportul aerian este necesar. Lumea nu mai poate renunta la el. Si atunci ce este de facut.
Solutia este simpla si fara implicatii financiare semnificative.
Uniunea Europeana si statele trebuie sa stabileasca legi prin care companiile aeriene sa fie obligate foloseasca coloarele de zbor traditionale doar atunci cand pe acestea nu sunt formatiuni noroase.
Nu este greu, in conditiile tehnologiilor de astazi, ca traseul de zbor sa fie schimbat si aeronavele sa nu mai traverseze zonele cu nori, cu alte cuvinte, sa nu survoleze spatiul formatiunilor noroase sau adiacent acestora pana la 30- 40 de km.
Anul "covid", in care zborurile au fost reduse la minimum, a fost evident un an diferit meteorologic prin modul de manifestare, volumul, frecventa si distributia, cel putin in Europa a precipitatiilor, atat a ploilor cat si a zapezii, temperaturile au fost si ele normale, cu alte cuvinte, a fost un an nomal si bun in raport cu anii in care zborurile au fost la intensitatea maxima si cu anul 2022.
Prin urmare dovada exista, trebuie ca UE, statele si companiile sa actioneze. Altfel si companiile si UE si statele o sa ardem.