Vicepremierul chinez Liu He cere măsuri pentru sprijinirea economiei chineze

Autorităţile de reglementare chineze trebuie să intensifice eforturile de sprijinire a economiei şi să păstreze la niveluri ample lichiditatea din sistemul financiar, a anunţat ieri vicepremierul chinez Liu He, sugerând că Beijingul va implementa în perioada următoare noi măsuri pentru stimularea celei mai mari economii din Asia, în contextul tensiunilor comerciale crescânde cu Statele Unite, potrivit Reuters.

În cadrul unui forum financiar organizat la Shanghai, He a susţinut că Beijingul are la dispoziţie numeroase instrumente fiscale şi monetare şi se află în situaţia de a face faţă provocărilor cu care ce confruntă economia.

După o stabilizare în primul trimestru din acest an, apărută pe fondul stimulilor precedenţi, economia chineză încă are dificultăţi în a reveni pe o tendinţă solidă de creştere, iar posibilitatea implementării de noi tarife de către Washington ridică probleme nu numai pentru autorităţile chineze, ci şi pentru cele europene şi chiar americane, ce riscă să se trezească pe mâini cu o recesiune globală.

Totuşi, în sentiment cu Liu He, şeful Băncii Populare a Chinei (BPC), Yi Gang, a declarat săptămâna trecută că există un spaţiu "extraordinar" pentru a face ajustări asupra politicilor economice aplicate dacă războiul comercial cu SUA se înrăutăţeşte.

Ieri, citând un număr de economişti, cotidianul China Daily scria că autorităţile bancare de la Beijing sunt aşteptate să ajusteze politica monetară în următoarele săptămâni, scrie Reuters. Printre măsurile ce ar urma să fie implementate se numără reducerea ratelor dobânzilor şi o nouă reducere a rezervelor minime obligatorii (RRR - reserve requirement ratios) cerute băncilor, ambele în scopul stimulării creditării. BPC a redus deja RRR de şase ori de la începutul anului 2018.

Afirmaţiile vicepremierului Liu He au venit la doar o zi după ce un raport al autorităţilor chineze arăta un avans al creditării mai slab decât cel aşteptat de analişti pentru luna mai, ceea ce a ridicat aşteptările privind necesarul relaxării condiţiilor monetare.

Banca centrală chineză a evitat reducerea dobânzii de politică monetară până în momentul de faţă, însă analiştii consideră că una sau mai multe reduceri pentru stimularea creditării sunt de aşteptat dacă se ajunge la un război comercial total şi dacă Rezerva Federală (Fed) începe să relaxeze de asemenea condiţiile de creditare (facilitând costuri mai reduse ale creditului). Surse anonime au precizat în februarie pentru Reuters că Banca Populară a Chinei consideră măsura drept o măsură de ultimă instanţă, în contextul în care o relaxare subită şi forţată ar putea declanşa ieşiri de capital şi adăuga presiune pe yuan-ul chinezesc.

De asemenea, China Daily a mai arătat că instituţiile financiare se confruntă cu o lichiditate restrânsă în luna iunie, subliniind că autorităţile doresc să sporească generarea de credit pentru a atinge ţinta de creştere economică pentru acest an, redusă la intervalul 6 - 6,5%, după un avans al PIB de 6,6% în 2018, cel mai mic din ultimii 30 de ani.

Analiştii de la Bank Of America Merrill Lynch estimează că, în contextul în care războiul comercial cu SUA se va intensifica, creşterea produsului intern brut al Chinei va scădea la 5,8% în acest an, economia deccelerând şi mai mult în 2020 până la un avans de 5,6%. Aceştia se aşteaptă ca Beijingul să răspundă prin reducerea de patru ori a dobânzii de politică monetară, tăierea RRR, subvenţii pentru consum şi măsuri pentru a stabiliza piaţa muncii.

În orice caz, dincolo de scenarii, în luna mai, producţia industrială s-a contractat, deşi exporturile au marcat o revenire după scăderea de 2,7% în aprilie, crescând cu 1,1% în comparaţie cu aceeaşi lună din anul anterior. Importurile au fost cu mult sub aşteptări în luna mai, înregistrând o cădere de 8,5%, cea mai severă din iulie 2016, indicând o slăbire a cererii interne. Astfel, pentru perioada ianuarie-mai, exporturile totale ale Chinei au crescut cu doar 0,4%, iar importurile au scăzut cu 3,7%.

În ceea ce priveşte ultimele dezvoltări pe frontul negocierilor comerciale, Ministerul Comerţului al Chinei a precizat ieri că Beijingul nu va ceda sub campania de "presiune maximă" aplicată de Washington, iar orice încercare a Statelor Unite de a obliga China să accepte o înţelegere comercială va eşua.

În cadrul unei conferinţe, Gao Feng, purtătorul de cuvânt al ministerului, a reiterat poziţia Beijingului: "Cooperarea se bazează pe principii, iar orice negociere are o linie-roşie. Partea chineză nu va face concesii pe chestiuni importante de principiu".

Una dintre problemele de principiu la care nu va renunţa cu siguranţă Beijingul, arată Kevin Rudd, fost prim-ministru al Australiei şi un specialist în materie de China, este cedarea dreptului de a impune tarife în răspuns la impunerea de noi taxe vamale de către Washington (cadru juridic pentru care a insistat negociatorul şef american, Robert Lighthizer, în aşa fel încât Statele Unite să se asigure că Beijingul implementează reformele convenite), în contextul în care, la nivel politic, administraţia chineză actuală nu poate risca să pară că acceptă un "tratat inegal" precum cele semnate de ultima dinastie imperială chineză, dinastia Qing, cu imperiile europene în urma pierderii războaielor opiului, ce au dus la dezintegrarea Chinei imperiale