English
După anunţarea programului de salvare a băncilor - fie ele mari, mici, mijlocii sau de oricare altă dimensiune - profesorul Steve Hanke a scris că "băncile au devenit o afacere susţinută de guvern", într-un articol din The Daily Caller.
Dar nu trebuiau băncile să fie cel mai solid pilon al capitalismului? Oare câţi paşi mai sunt de făcut pe drumul către centralizarea completă a creditării, unul dintre puncte de bază din Manifestul Partidului Comunist?
Profesorul american a acuzat instituţiile de reglementare că au neglijat sau că nu au înţeles bilanţul Silicon Valley Bank, iar astfel s-a ajuns, din nou, la programe de bailout.
Autorităţile, în frunte cu Secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, susţin că nu este vorba despre bailout. "Chiar dacă Yellen îşi asumă o mare libertate în definirea noţiunii de bailout, s-ar putea să aibă dreptate", afirmă profesorul Hanke, deoarece "salvarea SVB de către guvern nu a fost un bailout, a fost un cadou".
Într-un interviu acordat Financial Times, Kenneth Griffin, fondatorul Citadel, un fond de hedging de 62 de miliarde de dolari, a criticat dur Federal Reserve, pentru că "a dormit la volan", şi a subliniat implicaţiile grave ale garantării totale a depozitelor de la SVB.
"Se presupune că Statele Unite au o economie capitalistă, dar aceasta se destramă în faţa ochilor noştri", a mai declarat Griffin pentru FT.
Motivul destrămării a fost invocat şi de investitorul Carl Icahn într-o declaraţie pentru CNBC. "Sistemul se prăbuşeşte şi avem o problemă majoră în economia noastră actuală", a precizat Icahn, care apoi a caracterizat SUA drept "una dintre cele mai slabe ţări din punct de vedere al guvernanţei corporatiste".
"Mariajul dintre activele riscante şi adesea cu lichiditate scăzută şi pasivele care trebuie să fie sigure şi lichide în cadrul unor instituţii subcapitalizate, care urmăresc profitul, plătesc bonusuri şi sunt reglementate de instituţii publice aservite politic şi adesea incompetente, reprezintă o calamitate mereu gata să apară", a scris Martin Wolf în Financial Times pe marginea colapsului SVB.
Andrew Ross Sorkin, jurnalist la New York Times şi autorul cărţii "Too Big to Fail", scrie că "banking-ul este acum oficial o afacere susţinută de guvern, dacă nu a fost şi înainte" şi susţine că "trecerea la garantarea completă a depozitelor înseamnă că banking-ul nici nu mai poate fi considerat o afacere".
Dar băncile sunt încă o "afacere" foarte profitabilă. În ce alt sector al economiei profiturile sunt cât se poate de private, în timp ce pierderile sunt cât se poate de socializate, sub sloganul menţinerii stabilităţii financiare?
Deşi SVB s-a prăbuşit doar la câteva zile după publicarea raportului de audit, KPMG, care certifică situaţia financiară a grupului SVB Financial din 1994, declară cu nu are nicio vină, în condiţiile în care "am respectat toate standardele profesionale" şi "nu se poate şti cu certitudine ce se poate întâmpla după publicarea raportului".
După cum se observă, nimeni nu este de vină. Nici supraveghetorii, nici auditorii, nici agenţiile de rating. Căderea SVB a fost, se pare, doar o chestiune de ghinion, iar "investitorii sofisticaţi" care aveau relaţii de afaceri cu banca sunt pe deplin îndreptăţiţi să nu piardă niciun dolar.
Iar dintre "investitorii sofisticaţi", unii sunt chiar mai sofisticaţi decât alţii, mai ales când vine vorba despre "conexiunile" politice.
Recent New York Times a scris că Departamentul de Justiţie a deschis o investigaţie a colapsului Silicon Valley Bank, conform unor surse anonime, însă "nu este clar asupra căror aspecte se vor concentra procurorii federali".
Să fie vorba doar despre ştergerea completă a urmelor, aşa cum pare să considere expertul financiar Jim Rickards?
"Investigaţia nu va ajunge nicăieri, deoarece vinovaţii au fost donatori importanţi ai Partidului Democrat, iar Gary Gensler o conduce", a precizat Rickards pe contul său de Twitter. Gary Gensler este un fost bancher de la Goldman Sachs şi fost preşedinte al Commodity Futures Trading Commission (CFTC), care a fost numit la conducerea Securities and Exchange Commission (SEC) în aprilie 2021.
Business Insider (BI) oferă informaţii suplimentare într-un articol în care se arată că "Gavin Newsom, guvernatorul Californiei, nu şi-a declarat public relaţiile cu SVB atunci când a făcut lobby pentru un bailout". BI subliniază că Newsom avea relaţii personale substanţiale cu SVB, dincolo de conturile personale.
Lista include trei producători de vin deţinuţi de guvernatorul Californiei, precum şi o organizaţie non-profit, California Partners Project, înfiinţată de soţia sa şi în a cărei conducere se afla şi preşedintele SVB, după cum mai arată Business Insider.
Gavin Newsom este un nume cu greutate în Partidul Democrat, iar aspiraţiile sale prezidenţiale au fost făcute publice de ceva timp.
Perspectiva căderii iminente a sistemului bancar şi extinderea contagiunii la nivel internaţional a determinat Federal Reserve să lanseze o nouă facilitate de finanţare a băncilor, Bank Term Funding Program (BTFP).
În cadrul BTFP se pot acorda băncilor, uniunilor de credit sau asociaţiilor de economii credite de până la un an. Creditele vor fi garantate cu obligaţiuni guvernamentale, ale agenţiilor federal şi obligaţiuni ipotecare, care vor fi acceptate la valoarea nominală.
Aceste condiţii de creditare ale Federal Reserve l-au determinat pe profesorul Steve Hanke să afirme că "banca centrală a decis, în esenţă, că administrarea riscului de dobândă nu mai intră în atribuţiile băncilor comerciale", iar acestea nu mai au mare lucru de făcut.
Profesorul Hanke mai avertizează că "în noul regim bancar susţinut de guvern, o cantitate imensă de hazard moral va fi injectată în sistemul bancar comercial", adică se va ajunge la ruptura completă dintre riscurile asumate de bănci şi cei care vor plăti greşelile. Cei care vor plăti vor fi, desigur, contribuabilii.
Un alt aspect deosebit de negativ al noului program de susţinere a băncilor este şi creşterea poverii reglementărilor, iar rezultatul firesc este o nouă accelerare a creşterii sistemului bancar din umbră, după cum mai arată profesorul american.
Semnalele privind extinderea crizei bancare din SUA la nivel global pun acum sub semnul întrebării continuarea luptei contra inflaţiei, aşa cum promitea, nu cu multe zile în urmă, Jerome Powell, preşedintele Federal Reserve.
"Dacă Fed-ul se teme să majoreze dobânzile în mijlocul acestei spirale inflaţioniste, atunci mesajul implicit trimis cu privire la sănătatea sistemului financiar este înspăimîntător", scrie economistul spaniol Daniel Lacalle pe contul său de Twitter. În opinia sa, "nu poţi rezolva problemele riscului acumulat în urma aplicării dobânzilor scăzute şi a relaxării cantitative tot prin dobânzi scăzute şi relaxare cantitativă".
Lacalle are un mesaj şi pentru intervenţionişti: "dacă spuneţi că sistemul are nevoie de reduceri ale dobânzii pentru a supravieţui, atunci despre acel sistem financiar nu este deloc solid, ci este distrus". Mai mult, "cel mai rău mod de a da încredere cu privire la soliditatea sistemului este să spui că nu poate tolera volatilitatea".
Toate aceste argumente nu sunt auzite de intervenţioniştii cu intenţii bune, iar semnificaţiile lor le scapă cu desăvîrşire.
În discursul său de rămas-bun, preşedintele Reagan a subliniat că "America este oraşul strălucitor de pe deal, a cărui lumină călăuzeşte iubitorii de libertate de pretutindeni".
Acum peste acel oraş se lasă întunericul, atras inexorabil de forţele care impun, fără prea mare opoziţie, dezastrul politicilor socialiste.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de Danusia în data de 20.03.2023, 00:59)
Așa cum în China sau Rusia există forme de capitalism și în SUA există forme de socialism,dar toate mai de sus nerecunoscute de țările de adopție....
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.03.2023, 10:21)
In curand si in Europa
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.03.2023, 05:55)
Normal ca sistemul nu sustine dobanzi mai mari dc inflatia, si normal ca sistemul este "distrus", dupa 15 ani de dobanzi real negative, ce crezi, dintr-odata brusc treci pe dobanzi pozitive fara consecinte?
Poate niciodata dobanzi pozitive. Nu la datoriile care sunt si tot cresc. Vedem ca guvernul Romaniei gafaie la dobanzi -8% reale. De fapt acum dobanzile sunt mai negative ca inainte de inflatie(-8% in Ro fata de -1%inainte de 2020), politica de dobanzi e tot stimulativa, dovada e ca, creditele au cresteri record.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.03.2023, 08:30)
Din pacate problema nu se va rezolva. Depozitele totale in banci americane cca 19 tril dolari. Colacul de salvare FED 2 trilioane dolari. Total bonduri la banci cca 4 mld dolari. Restul sunt imprumutati la persoane fizice sau companii. Adica mai mult decat restul sunt imprumutati cca 38 trilion.
Depozitele se vor goli in continuare pt ca dobanzile la banci sunt minimale, aproape zero. Asta inseamna mai putin credit in economie, nu mai vb de falimentele ce vor urma pt neprelungire linii de credite sau credite care urmeaza sa fie rolled over anul asta si nu vor fi prelungite.
4. Titlu
(mesaj trimis de Protaru în data de 20.03.2023, 10:18)
E fascism capitalist, parteneriat corporatii-stat, nicidecum socialism.
Traumatizatii est-europeni care si'au trait vietile in stalinism si ceausism vad peste tot doar socialism.
Fascismul capitalist e socialism pentru corporatii, si concurenta salbatica pentru indivizi.
In fascismul capitalist corporatiile sunt protejate asa cum ar trebui sa fie indivizii in socialismul bine aplicat.
Socialismul pleaca de la premisa ca omul este moral si responsabil, fascismul corporatist pleaca de la premisa mai realista si pragmatica in care omul este un animal care trebui sa se lupte pentru supravietuire, iar cel mai puternic are dreptul moral sa il devoreze si sa'l exploateze pe cel mai slab.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.03.2023, 11:21)
Inainte sa tii lectii aberante, mai pune si tu mana pe carte si vezi ce-i aia fascism! Daca adancesti cat de cat subiectul, vei constata ca expresia "fascismul corporatist" pe care o folosesti este semn de incultura crasa.
4.2. Titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de Protaru în data de 20.03.2023, 12:05)
Incultul care vorbeste despre incultura.
4.3. Prostule cult ... (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.03.2023, 17:04)
Marsh pe paie
4.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.03.2023, 22:00)
Serios?
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.03.2023, 11:38)
Pai asta e situatia. Daca moneda fiat poate fi creata la nesfarsit, de ce sa nu profiti de asta? De ce sa te prefaci ca e limitata? Si eu sunt de acord cu ceva ca etalonul aur, dar cat timp e clar ca nu se merge in directia aia, trebuie beneficiat la maxim de ceea ce este fiat-ul.
Poti sa eviti inflatia obligand bancile care folosesc BTFP sa-si tina banii la FED (sau in titluri de stat, dar aici e mai discutabil, avand in vedere ca statul ii poate cheltui pe prostii)
Nu e nici un hazard moral, nici pana acum nu integistrau pierderile din obligatiunile pe care se angajau sa le pastreze pana la scadenta. Acum au posibilitatea sa o faca fara teama ca vor trebui sa vanda obligatiunile astea in cazul unui bank run. Nu e hazard moral, e statul, FED-ul, venind si cu ceva concret in spatele permisiunii acordate bancilor de a trata in modul asta aceste obligatiuni. Bineinteles, puteau desfiinta genul asta de tratament contabil si sa faca bancile sa-si mareasca capitalul. Dar asta inseamna 2 lucruri: scaderea finantarii economiei si/sau scaderea finantarii statului. Ceea ce nu ajuta pe nimeni. Asa ca, avand in vedere aceste efecte negative, de ce sa insisti ca bancile sa-si asume acest risc de pret (nu de rata a dobanzii, pentru riscul de rata a dobanzii e avantajos sa inregistrezi la valoarea de piata) cand tu, banca centrala, poti sa le dai banii inapoi la nevoie, ca o rambursare temporara in avans a unei parti din datoria publica.
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.03.2023, 23:11)
Cum adică scăderea finanțării statului, adică a unor deficite uriașe nu ajuta pe nimeni? Inflația vine de la sumele colosale aruncate în piața in patru transe "motivate" de pandemie, pe lângă alte păcăleli.
6. fără titlu
(mesaj trimis de Jiji în data de 20.03.2023, 12:31)
Da, victoria socialismului in SUA, ce sa zic? Am omis cumva urmatoarele puncte?
1. Sistem medical gratuit pt toata lumea
2. Abolirea taxelor de studiu?
3. Sistem social macar la nivelul unei economii emergente?
etc.
Capitalismul are nevoie de un corset din partea "statului" altfel se autodistruge si ne trage pe toti in jos. Nu uitati cele doua mari teluri ale capitalismului si consecintele dezastruoase care reies din ele: 1 Telul monopolului 2 maximizarea profitului
6.1. Titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de Protaru în data de 20.03.2023, 13:39)
Statele sunt subordonate corporatiilor, n'are ce corset sa impuna statele corporatiilor.
Politicienii sunt reprezentatii intereselor corporatiilor. Democratia e zgomot pentru gloate.
Corporatiile sunt pentru a privatiza profiturile, iar statele pentru a nationaliza pierderile corporatiilor.
7. fără titlu
(mesaj trimis de Dan Coe în data de 20.03.2023, 12:52)
Nu socialismul e pericolul ci IA.
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.03.2023, 15:17)
Vad aici multe pareri diferite:
1 Capitalismul - formarea bruta de capital nu tine cont de Democrat/ Comunist / Totalitar / Social
2 Formarea bruta de capital tine strict de fiecare impuls dat in Credit (accesare credit) de fiecare generatie ce a fost youth si a intrat in varsta de productivitate 24-35-40 ani.
3 Formarea bruta de capital se imparte pe ramuri si industrii in functie de cererile aferente valurilor de generatii (procentajul populatiei totale pe categorii; exempul; 10% 0-15 ani varsta, 10% 15-20, 30%20- 25-40, 25% 40-45-50-55; 25% peste 55 ani)
4 Formarea sau distrugerea de capital (idem cu formare sau distrugere de credit vechi) este in functie de variataia procentuala a populatiei din piramida populatiei pe regiuni.
5 Exista perioade istorice ce arata politici “socialiste” in tari numite capitaliste; atunci cand economiile respective au semnale puternice dat de anumite procente din populatie ce “au nevoie de ajutor”.
De retinut un citati: •Economia este ca un batalion de lupta. Ea inainteaza sau incetineste atunci cand se aduna raniti. O economie / batalion de lupta va incerca sa nu lase raniti ce pot fii salvati in urma.
Cand o economie isi uita rolul de salvare raniti atunci intra in proces de distrugere capital trecut format sau in proces de stagnare formare de capital pe sectoarele respective.
Capitalul brut si capitalul uman si capitalul bani si capitalul intelectual vor suferii variatii in functie de ideologiile si interesele valurilor populatiei ce isi lasa raniti in urma!!!
Fuga catre succes cu 1 milion de cadavre sociale lasate in urma nu este o poveste de succes cand se pot salva oameni dar sunt lasati cu ambitie sa moara economic.
Puterea unei natii si economii sta in puterea de formare familii biologice; Puterea pe termen lung al unui imperiu nu se afla in masinaria de razboi sau financiara ci in puterea de a livra case si se a lasa formarea de familii biologice.
Si capitalismul cand debaseste masura are nevoie de biciuire sociala din partea cadranelor ce se afla in suferinta sociala economica; se mai numeste REVOLUTIE sau ce vreti voi.
Oamenii tac dar nu tac (dovedit istoric) mai mult de 14 ani consecutiv; de fel la 8 -9 ani pocneste cate o nemultumire sociala: fie ce reflecta bule de credit si capital ce tin in saracie sau inaccesibilitate locuinte de catre cei ce vor sa formeze familii fie in perioade de plata bulele trecute de credit tot de catre oamenii amarati (aici odata la 9 ani in varf si la 9 ani in jos, asta este ciclul suferintei si abundentei sociale; lar ala la generatii cade mai indepartat).
s c cret