VIDECONFERINŢA BURSA "FONDURILE EUROPENE" / CORINA CREŢU, EUROPARLAMENTAR: "Este foarte important să ne concentrăm pe absorbţia fondurilor europene"

Este foarte important ca ţara noastră să se concentreze acum pe absorbţia fondurilor europene pentru intervalul 2014-2020 - pe suma care mai este de recuperat până la încheierea perioadei de programare şi care este destul de mare -, în paralel cu pregătirea programelor din Cadrul financiar multianual - politica de coeziune - şi noul instrument propus de Comisia Europeană ca urmare a crizei generate de pandemia de Covid-19, Mecansimul de redresare şi rezilienţă, declară Corina Creţu, europarlamentar, adăugând: "Mecansimul de redresare şi rezilienţă are obiectivul să ofere sprijin financiar la scară largă pentru investiţiile şi reformele publice care sporesc rezilienţa economiilor statelor membre şi ne pregătesc mai bine pentru viitor".

Domnia sa menţionează: "Sunt raportor pe opinia REGI (n.r. Comisia pentru dezvoltare regională) cu privire la instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă. La Consiliul UE din iulie s-a aprobat o sumă de peste 600 de miliarde de euro pentru toate statele membre, României revenindu-i 79,9 miliarde de euro, din care 30 de miliarde - Mecansimul de redresare şi rezilienţă, aproape 13,7 miliarde de euro granturi şi 16,6 miliarde împrumuturi. Dar, aceste sume fac încă obiectul negocierilor din Parlamentul European. Există un oarecare blocaj între statele net contributoare şi cele beneficiare. Mecanismul de redresare şi rezilienţă este o şansă istorică pe care România nu îşi permite să o piardă".

"Cred că este foarte important că noi, în Parlamentul European, am reuşit să depunem amendamente astfel încât o proporţie de 60% din suma disponibilă pentru sprijinul nerambursabil să fie accesată de statele membre până la 31 decembrie 2024, în loc de 2022, cum prevăzuse Comisia iniţial, iar suma rămasă - până la 31 decembrie 2025, în loc de 2024. Am propus, de asemenea, extinderea termenului limită pentru împrumuturile acordate statelor membre", mai spune doamna Creţu, subliniind: "Trecem printr-o perioadă în care este foarte multă nevoie de organizare şi de proiecte mature. Există nevoi foarte mari în ţară şi această nevoie de proiecte este esenţială".

Corina Creţu precizează că urmează ca guvernele din UE să trimită planuri elaborate la Comisia Europeană, care va stabili un proces foarte clar prin care fiecare stat membru va face public programul său de redresare şi rezilienţă. "Aceste planuri vor fi aprobate până la data de 30 aprilie 2021. Timpul este scurt, este important ca guvernele naţionale să îşi planifice foarte bine acest proces. Statul membru va trebui să furnizeze toate informaţiile necesare pentru ca aceste planuri să poată fi revizuite şi să se treacă la implementarea lor", spune europarlamentarul român, adăugând: "Sper ca fondurile europene să fie din ce în ce mai vizibile în viaţa de zi cu zi a oamenilor, mai ales în această perioadă în care criza a modificat perspectivele economice pentru următorii ani în Uniunea Europeană, dar şi în România".

• "Trebuie ţinută o balanţă între simplificare şi nevoia de control al fondurilor europene"

Pentru o absorbţie mai bună a fondurilor europene este necesară, în primul rând, eliminarea birocraţiei, potrivit Corinei Creţu, care aminteşte: "În urmă cu cinci ani am lansat la Comisia Europeană grupul de lucru pentru o mai bună simplificare, tocmai pornind de la plângerile şi ideile pe care le-am întâlnit în mai multe state membre, legate de implementarea greoaie, birocraţie şi nevoia de simplificare a accesului la fondurile europene. Întotdeauna trebuie ţinută o balanţă între simplificare şi nevoia de control al fondurilor europene pentru că este vorba despre bani publici şi de aceea s-au emis mai multe recomandări. Din păcate, România încă este ţara care are mult mai multe regulamente în plus faţă de cele europene, din nevoia de a securiza folosirea banilor europeni. În Parlamentul European am aprobat în această perioadă a pandemiei inclusiv posibilitatea de a se muta bani dintr-un fond în altul, în funcţie de nevoile ţării, cu prioritate pentru sănătate. Deci, cred că eliminarea birocraţiei este un element foarte important".

Totodată, spune doamna Creţu, este nevoie de un cadru mai prietenos cu beneficiarul, de o capacitate de a elabora şi implementa planuri în vederea unei absorbţii mai bune a banilor europeni.