VIDEOCONFERINŢA BURSA "ENERGIA ÎN PRIZĂ" / MIHAI BĂLAN, POLICY OFFICER RWEA: "Ministerul Economiei şi Energiei a început lucrul la un mecanism de contracte pentru diferenţă"

Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA) a început lucrul la un mecanism de contracte pentru diferenţă (CFD), iar industria regenerabilelor este interesată să fie un stakeholder activ în tot procesul de consultare, a spus Mihai Bălan, policy officer la Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (RWEA). Mecanismul de CFD "ar fi esenţial în oferirea unei vizibilităţi absolut necesare oricărui investitor în noi proiecte", iar RWEA aşteaptă cu "mare nerăbdare detaliile acestui mecanism CFD". Totodată, Bălan a spus că industria regenerabilelor ar dori să vadă mai multă transparenţă privind viitorul fond de modernizare şi este pregătită să vină cu noi proiecte de investiţii pe acest fond.

Bălan a precizat: "Ne-ar plăcea foarte mult să vedem mai multă transparenţă în ceea ce priveşte viitorul fond de modernizare. Apreciem comunicarea pe care o avem cu MEEMA (Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri) şi deschiderea de a avea noi proiecte până la sfârşitul lunii noiembrie din câte am înţeles din partea investitorilor din piaţă. Industria eoliană şi cea regenerabilă este pregătită să ofere noi proiecte, trebuie să aflăm mai multe despre gradul de maturitate cerut şi poate şi un calendar de depunere pentru că suntem pregătiţi să răspundem apelului Ministerului în ceea ce priveşte acest fond. Din informaţiile noastre a început lucrul şi la un mecanism de CFD (contracte pentru diferenţă - n.r.) care ar fi esenţial în oferirea unei vizibilităţi absolut necesare oricărui investitor în noi proiecte şi aşteptăm cu mare nerăbdare detaliile acestui mecanism CFD. Este toată deschiderea din partea industriei regenerabile de a participa ca un stakeholder activ în tot procesul de consultare. Avem experienţă la nivelul altor state din Europa, ştim cum se face şi poate putem să adaptăm specificului românesc şi să avem o poveste de succes cu acest mecanism".

Reprezentantul RWEA a mai notat că, în 2018, tot la conferinţa BURSA "Energia în Priză", a prezentat un studiu care arăta că România trebuie încă 3.000 de MW de regenerabil până în 2030 pentru a-şi atinge ţintele europene.

"Adică noi investiţii şi un rol uriaş al hidrogenului. Despre asta vorbeam acum doi ani şi speram să nu fie încă o poveste fără sfârşit în care ne facem planuri şi nu ajungem să ne apropiem de realitate pentru că România nu demonstrează ambiţie. Dar iată că astăzi suntem într-un moment în care vorbim doar despre investiţii preponderent în energie regenerabilă, în reţele, digitalizare, şi mă bucur să aud de planuri pentru hidrogen curat în România. Pentru că, dincolo de toate, acestea sunt motorul redresării economice, la nivel european. Sigur, România trebuie să-şi realizeze şi agenda de decarbonizare şi prin dezvoltarea resurselor regenerabile va avea o sursă sigură pentru această direcţie care deja începe să fie din ce în ce mai prezentă pe agenda publică", a spus Mihai Bălan.

Potrivit lui Bălan, există însă şi câteva bariere care trebuiesc rezolvate cât mai repede pentru ca România să beneficieze de "oportunitatea istorică" pe care o oferă Green-deal-ul european şi fondurile europene suplimentare bugetului comunitar. O barieră "strategică" în viziunea reprezentantului industriei eoliene o reprezintă documentul strategic de dezvoltare a reţelei de transport a Transelectrica, strategie care subestimează investiţiile care se vor face în eolian.

"Dincolo de obstacolele tradiţionale (...) se pare că mai apar unele noi. Pentru a putea atinge ţintele noastre, ale tuturor, de decarbonare şi investiţii, trebuie să ne uităm la ce provocări avem pe partea de flexibilitate şi pe partea de permitting pentru noile proiecte. În legătură cu acest ultim subiect nu ne aşteptam să avem această nouă lege a terenurilor, legea 175/2020, care periclitează într-un fel nu doar investiţiile în energie regenerabilă. Pentru că nemaiputând fi schimbate terenurile agricole în urma vânzării absolut orice investiţie care se realizează în extravilan este blocată sau în cel mai bun caz întârziată şi îngreunată. Sigur că noi ne uităm cu atenţie la ce se poate face până la intrarea în vigoare a legii, încercăm să vedem care vor fi normele de aplicare şi să găsim împreună şi cu ceilalţi actori care doresc să facă investiţii, nu doar în domeniul regenerabilelor, să găsim soluţii pentru a putea depăşi această barieră. Dincolo de bariera aceasta legislativă avem şi o barieră pe care aş putea-o deja numi strategică pentru România, iar aceasta ţine de reţele şi flexibilitate. Dacă într-un final avem un Plan naţional integrat energie şi schimbări climatice (PNIESC) relativ ambiţios şi cel puţin un draft de Strategie energetică corelat foarte bine cu PNIESC-ul, care menţionează exact ţintele şi calea care trebuie urmată pentru a atinge ţintele din 2030 şi după, mai există un document în România împreună cu primele două care ar trebui să formeze o sfântă trinitate şi care ar trebui să dea investitorilor siguranţă şi vizibilitate pe următorii ani, iar acesta este planul de dezvoltare al reţelei de transport pentru perioada 2020-2029 al Transelectrica, recent publicat în consultare publică. Surprinderea noastră şi îngrijorarea în legătură cu acest document vine văzând cele două scenarii luate în considerare de Transelectrica şi care sunt în contradicţie directă cu scenariile prezentate şi asumate de România atât la nivel naţional cât şi european prin PNIESC şi Strategia energetică", a spus Mihai Bălan.

Acesta a adăugat că nedezvoltarea corespunzătoare a reţelei ar putea periclita miliarde de euro în investiţii: "Ne e teamă că subestimând dezvoltările şi investiţiile în energie regenerabilă Transelectrica nu este suficient de ambiţioasă punând cumva sub semnul întrebării evoluţia României la nivel de capacităţi de producţie, poate şi capacităţi de producţie noi care aşa cum ştim cu toţii ar avea rolul de a schimba nu doar statutul nostru de importator net în ultima perioadă dar şi ar avea rolul de a consolida securitatea în aprovizionarea cu energie. De asemenea, neavând o reţea şi un grad de flexibilitate al reţelei suficient care să permită noile investiţii sunt periclitate miliarde de euro care ar putea veni atât în urma investiţiilor din fonduri europene cât şi investiţiilor private. Astfel pierdem şi oportunitatea de a crea un număr considerabil de job-uri, job-uri pregătite pentru viitor, job-uri noi la nivelul României, şi poate şi mai grav pierdem oportunitatea de a crea şi de a reloca nişte lanţuri valorice europene strategice din industria regenerabilă - vedeţi iniţiativele privind energia offshore, priviţi iniţiativele europene de creare a alianţelor de hidrogen şi baterii... Trebuie să le atragem către noi. Avem toate posibilităţile şi mult de câştigat dacă vom face acest lucru".