VIDEOCONFERINTA BURSA THE POST PANDEMIC WORLD / ANCA DRAGU, E.ON: "Finanţarea deficitului bugetar numai din surse interne este absolut insuficientă"

Actuala criză sanitară are efecte importante în zona economică, iar Fondul Monetar Internaţional (FMI) anticipează pentru 2020 o scădere cu 6-7% a PIB-ului mondial, conform doamnei Anca Dragu, director general adjunct al E.ON România, care menţionează că estimarea FMI pentru ţara noastră arată un declin de -5%, în timp ce previziunea Guvernului este una mai optimistă, de -1,9%.

"În mediul de afaceri există şi prognoze de scădere de peste -8%, dar evoluţia economiei va depinde de felul în care se desfăşoară actuală criză sanitară, pandemia, de momentul în care vom ieşi din izolare, dacă vom intra într-un nou vârf de manifestare a cazurilor de îmbolnăviri de Covid-19 etc.", spune doamna Dragu, subliniind că este extrem de important felul în care vor fi finanţate deficitele bugetare ce decurg din scăderea activităţii economice, respectiv din cheltuielile pe care le fac guvernele pentru sprijinirea unor domenii sau a celor care şi-au pierdut locul de muncă.

"Ne-ar fi plăcut să vedem un instrument de finanţare, un budget support de la Comisia Europeană, un instrument centralizat pentru toate ţările din UE", spune oficialul E.ON România, adăugând: "Asta nu înseamnă că ţările nu ar restitui banii, ci pur şi simplu că UE poate împrumuta o sumă mai mare statelor, la un randament foarte bun pentru debitori, pe o perioadă lungă de timp. Spre exemplu, prin intermediul coronabondurilor pe 30 de ani de care s-a vorbit, fiecare ţară membră ar fi putut prelua o sumă care să o sprijine în finanţarea deficitelor deosebit de mari din această perioadă".

Cazul României este unul şi mai special, conform opiniei doamnei Dragu, care afirmă: "Noi, faţă de alte state europene, am intrat în criză cu cel mai mare deficit bugetar. Am terminat 2019 cu un deficit de 4,64% din PIB, faţă de media UE de 0,9% din PIB. Anul acesta, guvernul a făcut o uşoară consolidare, dar nu s-a putut duce decât la 3,6%, peste care vin încă 3-4 puncte procentuale din creşterea chetuielilor şi reducerea veniturilor, iar finanţarea numai din surse interne, inclusiv din mecanismele BNR, este absolut insuficientă. De aceea, dacă o finanţare de tip budget support de la UE nu este posibilă, atunci instrumentele pe care le are la îndemână FMI - instrumente fără condiţionalităţi -, ar putea fi accesate".

Doamna Dragu aduce în atenţie şi ajutoarele de stat, considerând că la nivelul UE este nevoie de o măsură concertată în domeniu, şi anume: flexibilizarea politicilor în materie, respectiv creşterea limitelor anuale pentru schemele de ajutor de stat pentru marile investiţii. "În prezent, limita este de 150 de milioane de euro pe an, iar o creştere la circa 500 de milioane de euro poate ar fi o soluţie bună pentru multe ţări europene, inclusiv pentru România", concluzionează oficialul E.ON România.

• "Cel mai mare pericol rămâne populismul"

Cel mai mare pericol este, în contextul crizei actuale generate de pandemia de coronavirus, populismul, date fiind intervenţiile de sprijin din partea statului, conform doamnei Anca Dragu. Domnia sa spune: "Cred că cel mai mare pericol rămâne, în ziua de astăzi, populismul. S-a tot vorbit despre nevoia ca statul să sprijine economia - ceea ce se întâmplă în orice criză, nu numai în cea de acum. În orice criză, istoric, statul intervine în economie, dar acest populism generat de fapul că statul intervine şi sprijină o perioadă de timp, este periculos, pentru că apare întrebarea: cum iese statul din acest sprijin şi cine plăteşte la final?".

În opinia doamnei Anca Dragu, în condiţiile în care datoriile ţărilor cresc, iar finanţarea devine din ce în ce mai scumpă, acest model economic bazat pe sprijinul statului se va dovedi în scurt timp nesustenabil.