Reluarea creşterii economice după această criză creată de pandemia de coronavirus depinde de gradul de încredere al populaţiei şi de măsurile luate de guvern, potrivit domnului Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru al Finanţelor.
Domnia sa declară: "Unii analiştii spun că vom vedea o redresare economică în litera V, alţii în W, însă aceasta depinde foarte mult de gradul de încredere al populaţiei şi de măsurile luate de guvern. Totodată, redresarea depinde de ce se întâmplă în Franţa, Germania, Spania, pentru că multe firme multinaţionale au societăţile-mamă în aceste ţări sau partenerii noştri comerciali sunt din zona respectivă".
Fostul ministru de Finanţe continuă: "Redresarea va depinde de măsurile de încurajare pe care le luăm. Unele activităţi nu se vor desfăşura sau se vor desfăşura la nivel redus pentru că gradul de încredere va fi unul mic. În această situaţie, trebuie injectate în economie resursele pe care le avem, pentru că dacă ne raportăm numai la deficitul bugetar, s-ar putea să păţim exact ca Bulgaria, adică să stăm bine macroeconomic, iar lumea să iasă în stradă. Sau, cum a păţit guvernul din care am făcut parte: am luat măsuri, stăteam bine macroeconomic, eram pe drumul cel bun - după cum ne spuneau Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană -, dar opoziţia a câştigat alegerile pe realizările noastre, care au fost urmarea măsurilor dure. Noul guvern format atunci arăta că el este «cel bun», fără să dovedească faptul că a luat măsuri. Opoziţia a mers pe acea creştere economică generată de măsurile noastre şi a câştigat. Din această cauză, partidele nu sunt dispuse să ia măsurile necesare, dacă le afectează din punct de vedere electoral".
Potrivit fostului ministru, factorul politic este unul important şi, întrucât anul acesta avem alegeri, unele măsuri vor fi amânate. "Partidele joacă politic", subliniază domnul Ialomiţianu, adăugând: "Guvernul, care are o susţinere minoritară, va dori să-şi păstreze scorul electoral, iar opoziţia să recupereze din scorul din 2016, pe care l-a pierdut ca urmare a guvernării ce a fost taxată de populaţie la alegerile de anul trecut. Cu cât amânăm măsurile, cu atât revenirea va fi mai grea. Guvernul a luat unele măsuri bune, dar implemetarea lor a lăsat de dorit".
Gheorghe Ialomiţianu mai spune: "Rectificarea bugetară s-a amânat în mod nejustificat şi nu s-au putut plăti la timp indemnizaţiile de şomaj tehnic. Mai mult, programul IMM Invest România de abia acum se aplică, din cauza birocraţiei. Amânarea unor măsuri ne va costa, efectele se vor vedea în timp".
Domnia sa este de părere că guvernul României ar fi trebuit să urmeze măcar parţial modelul Poloniei, unde costul crizei este suportat de patru entităţi: companii, salariaţi, sistemul public şi sistemul financiar. "Şi sistemul financiar trebuie să contribuie la relansare", afirmă fostul ministru, continuând: "În criza din 2009, băncile erau în centrul atenţiei, ca să fie protejate. Fiind afectate, au fost ajutate cu eforturi mari. Acum trebuie să protejăm populaţia şi economia. Sper ca economia să nu fie sacrificată pentru un anumit nivel al deficitului bugetar sau pentru ca băncile să câştige mai mult. Băncile trebuie să dea, acum, măcar o parte din ce au primit în 2009-2010, adică dobânzi subvenţionate, iar banca centrală trebuie să intervină mai puternic pentru susţinerea economiei".
Gheorghe Ialomiţianu: "Acum avem oportunităţi să investim în producţie şi în agricultură. Nu mai trebuie să fim dependenţi de importuri măcar în zona alimentară şi cea sanitară, în condiţiile în care această criză a arătat o lipsă de solidaritate externă. Trebuie să învăţăm să producem. Nu este normal ca producătorul român să nu aibă posibilitatea să-şi vândă marfa, astfel că guvernul trebuie să se gândească la o soluţie".
---------------
Gheorghe Ialomiţianu: "Nu trebuie să ne raportăm prea mult la deficitul bugetar, acum. Desigur, nu trebuie să trecem «linia roşie», însă mă tem că acest guvern care vine cu măsuri bune, le amână şi se va ajunge la un deficit mai mare. S-ar putea, din cauza măsurilor de prudenţă, să nu fie atins un nivel al deficitului de 6,5% din PIB şi atunci economia va răspunde negativ, iar guvernul va fi obligat să ia măsuri mult mai dure ulterior, ca în perioada crizei din 2009-2010".