VIDEOCONFERINŢA "INVESTIŢII IMOBILIARE ŞI ACHIZIŢII PUBLICE ÎN PANDEMIE" / LAURENŢIU MUJA, CASA SOCIALĂ A CONSTRUCTORILOR: "Perioada de protecţie socială a fost mărită de la 90 la 120 de zile"

Voinţa politică şi colaborarea dintre partenerii sociali a făcut ca perioada de protecţie socială oferită de Casa Socială, de 90 de zile, să fie mărită la 120 de zile, a punctat Laurenţiu Muja, Director Fonduri şi Protecţie Socială, Casa Socială a Constructorilor.

Domnia sa a spus: "Începutul acestei pandemii s-a suprapus şi cu perioada de protecţie socială. Protecţia socială oferită de Casa Socială a Constructorilor începe la data de 1 noiembrie şi se încheie la 31 martie. Astfel, ultima parte a protecţiei sociale s-a suprapus cu partea de pandemie. Însă voinţa politică şi colaborarea dintre partenerii sociali, în cazul de faţă fiind vorba despre FGS FAMILIA (n.r. Federaţia Generală a Sindicatelor FAMILIA), partea sindicală şi de FPSC (n.r. Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii) partea patronală, au dus la modificarea Legii 215, la sfârşitul lunii martie, astfel încât perioada de protecţie socială, oferită de Casa Socială care până la acel moment era de 90 de zile (între 1 noiembrie şi 31 mai), a fost mărită la 120 de zile".

De asemenea, Laurenţiu Muja a punctat că a apărut un nou obiect de activitate în cadrul Casei Sociale a Constructorilor.

"Este vorba despre administrarea unui fond de formare profesională, pentru că una din măsurile de protecţie socială este reprezentată şi de formarea profesională, astfel încât să avem muncitori mai bine calificaţi", a spus domnia sa.

Reprezentantul Casei Sociale a Constructorilor a arătat că, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) 32 pe 2020 şi apoi prin OUG 92 pe 2020, prin care s-a luat decizia prelungirii perioadei de protecţie socială şi în perioada stării de urgenţă şi a celei de alertă, constructorii au avut acces la un alt instrument de protecţia, în afara şomajului tehnic.

"Suma pe care noi o achităm ca indemnizaţie de protecţie socială poate fi echivalentă cu cei 75% oferiţi de şomajul tehnic. Însă similitudinile se opresc aici, pentru că partea de protecţie socială oferită de Casa Socială a Constructorilor nu are un impact negativ asupra bugetului de stat. Dacă pe Ordonanţa de Urgenţă 30 plăţile şomajului tehnic erau făcute de către stat, în cazul indemnizaţiilor de protecţie socială plăţile sunt suportate din fondul de protecţie socială gestionat şi administrat de către Casa Socială. Un alt avantaj al utilizării indemnizaţiilor de protecţie socială în locul şomajului tehnic îl reprezintă faptul că, pe perioada indemnizaţiilor de protecţie socială, salariaţii protejaţi prin noi beneficiază de vechime în muncă şi de dreptrurile de asigurare socială datorate", a punctat Laurenţiu Muja.

De asemenea, un alt element care a ajutat piaţa construcţiilor ţine de faptul că, deoarece indemnizaţiile de protecţie socială sunt asimilate salariilor, s-a putut beneficia de toate facilităţile fiscale oferite de Ordonanţa 114 din 2018, faţă de şomajul tehnic, care nu intra în aria de acoperire a acesteia, a precizat reprezentantul Casei Sociale a Constructorilor.

"Uitându-ne strict la perioada de pandemie, de criză sanitară, pentru lunile aprilie şi mai am efectuat plăţi ale indemnizaţiilor de protecţie socială de peste şase milioane de lei, pentru peste 3.500 de angajaţi. Pentru iunie, urmează să primim solicitările din partea membrilor noştri în această lună, iar ca urmare a prelungirii stării de alertă, îi aşteptăm în continuare, în cazul în care este necesară utilizarea acestei facilităţi, şi în luna august, şi să sperăm că lucrurile se vor opri aici", a subliniat Laurenţiu Muja.

Nu în ultimul rând domnia sa a amintit că, în cei circa 23 de ani de activitate a Casei Sociale a Constructorilor, entitatea a oferit protecţie socială pentru peste 550.000 de indemnizaţi.

"Ne aşteptăm ca valoarea totală (n.r. a sumelor plătite) să depăşească pragul de o jumătate de miliard de lei, la finalul acestui an. Această jumătate de miliard plătită către salariaţi a adus şi beneficii către bugetele de stat, estimările noastre fiind ca suma să ajungă undeva la 200 milioane lei (n.r. pentru întreaga perioadă), anul acesta", a punctat Laurenţiu Muja.