VIDEOCONFERINŢA "ROMÂNIA - STRATEGIA DEZVOLTĂRII" / ŞTEFAN PĂLĂRIE, MEMBRU ÎN COMISIA PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT DIN SENAT: "Avem o ruptură între crearea strategiilor şi implementarea lor"

Numărul elevilor din învăţământul profesional din ţara noastră a crescut la peste 80.000, dar este mult prea mic faţă de nevoile pieţei muncii şi ale economiei, consideră Ştefan Pălărie, membru al Comisei pentru învăţământ, tineret şi sport din cadrul Senatului.

Domnia sa subliniază: "În egală măsură, dacă analizăm ce se întâmplă cu aceste locuri, descoperim un absenteism destul de mare, o rată de abandon destul de ridicată, iar multe companii sunt aproape epuizate, ca efort, străduindu-se ca pe lângă ceea ce fac zi de zi să mai ţină în şcolarizare, în parteneriate de practică, astfel de clase. Este o muncă sisifică, pe care corporaţiile trebuie să o facă".

Ştefan Pălărie aminteşte că România va beneficia de 400 de milioane de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru învăţământul dual, declarând: "Vor fi acordate scheme de finanţare pentru actorii din mediul privat care doresc să înfiinţeze clase de învăţământ dual, ceea ce este o strategie bună, care vine să preîntâmpine faptul că, de multe ori, corporaţiile sunt tentate să renunţe la efortul de a prelua clase dificile, cu elevi pentru care e nevoie de mai multe forme de intervenţie care să asigure o incluziune socială de succes şi apoi una profesională în cadrul firmei".

Pe de altă parte, Ştefan Pălărie afirmă că în PNRR sunt prevăzute zece centre regionale de învăţământ dual, platforme în care să fie atraşi elevi dintr-un bazin mai larg.

Totodată, domnia sa menţionează că în strategie sunt cuprinse centre universitare unde pot avea loc programe postliceale de calificare, respectiv de pregătire.

"Există strategii şi tactici bune care pregătesc implementarea capitolului de educaţie şi învăţământ dual din PNRR, dar acum rămâne de văzut cât de capabili suntem să le legăm", declară Ştefan Pălărie, precizând: "Avem o strategie care ţine cont de realitatea curentă şi de direcţia dorită, dar care trebuie executată cu meticulozitate, cu disciplină în fiecare etapă. În România avem o ruptură între vârf şi implementare, mai precis între birourile în care sunt create strategiile şi modalitataea în care ideile, proiectele, schemele de finanţare ajung să fie implementate la nivel local. Aici apar două probleme: în primul rând, nu implicăm suficient de mult partenerii sociali din teritoriu şi astfel pierdem cea mai valoroasă experienţă; iar în al doilea rand, lipsa de continuitate a strategiilor. Cred că indiferent de culoarea politică a celor care conduc ministerele sau programele naţionale, direcţiile şi modul în care sunt stabilite acestea trebuie să continue".

În opinia domnului Ştefan Pălărie, cu aceste lucruri făcute mai bine, adică prin implicarea actorilor sociali în elaborarea, traducerea programelor în ghiduri de participare în proiecte, prin consultarea lor pe tot parcursul implementării, al negocierilor cu UE, la nevoie, a unor elemente de flexibilitate în ghiduri sau în maniera de evaluare ori rambursare, nu vom da rateuri şi am putea folosi în totalitate fondurile europene care sunt destinate educaţiei şi învăţământului dual din România.