Domeniul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor este poate cel mai dinamic domeniu în prezent, nu numai prin lucrările redemarate din infrastructură, dar şi prin cele din domeniul comunicaţiilor electronice în bandă largă, care trebuie văzut ca un domeniu cu impact transversal, mai ales că în ultima vreme vorbim tot mai des de teleşcoală, telemuncă, e-commerce şi e-sport (domeniu care la nivel global reprezintă o piaţă mai mare ca industria filmului sau a muzicii), a declarat Dragoş Preda, Secretar de Stat pentru comunicatii electronice în cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor.
Domnia sa a precizat că, potrivit estimărilor, sectorul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) va duce, în România, in perioada imediat următoare, investiţii totale de 2,4 miliarde euro. Ne aşteptam la o creştere PIB-ului cu peste 13% şi creştere a locurilor de muncă de 11% şi reducerea costurilor administraţiei - care în 2014-2020 a fost de 12% prin aceste soluţii.
Dragoş Preda a subliniat că, aşa cum spuneau şi Thierry Breton, comisarul pentru piaţa unică, cât şi Margrethe Vestager, vicepreşedintele Comisiei Europene, este nevoie de conectivitate pentru a genera un impact real prin soluţiile digitale dezvoltate extrem de dinamic in prezent, iar acest lucru este o prioritate a actualului Guvern.
"Ceea ce urmărim, şi este de larg interes nu doar pentru operatori, dar şi in vederea dezvoltărilor la nivel local, este legătura între Strategia de dezvoltare durabilă şi Green Deal, strategie la nivel European pe următorul exerciţiu, cât şi Strategia pe care o vom lansa pentru Oraşe şi comunităţi inteligente. Nu trebuie să mai limităm aceste soluţii doar la nivel urban, ci trebuie să coborâm cu ele la toate nivelele de dezvoltare", a afirmat secretarul de stat.
Dragoş Preda a precizat că este nevoie de adoptarea în regim de urgenţă a unui cadru normativ mai suplu pentru constituirea de reţele de comunicaţii electronice în bandă largă, făcând referinţă la noua lege a infrastructurii reţelelor de comunicaţii electronice, fapt care va dinamiza investiţiile în asigurarea conectivităţii.
În plus, domnia sa a subliniat că deja există mult interes pe această dimensiune.
De asemenea, reprezentantul Ministerului a mai spus că este necesară o armonizare a cadrului legislativ actual care să permită contopirea justa a unor iniţiative legislative aflate în analiza Parlamentului care restrâng flexibilitatea cadrului economic al companiilor în domeniu sau alinierea unor tarife/taxe pentru dreptul de utilizare ale unor părţi ale infrastructurii existente, în scopul dezvoltării amplasării reţelelor electronice în bandă largă.
"Întrevăd, de asemenea, o strategie pentru comunicaţiile electronice, securitate cibernetică, interoperabilitate pe zona de telecomunicaţii şi radio comunicaţii. Toate aceste elemente vin cu sprijin financiar, care se regăseşte atât în măsurile lansate de către UE, cât şi venit din Piaţa de capital, având în vedere că numeroşi investitori şi fonduri de investitii sunt interesaţi să se adreseze pieţei din România. Astfel, putem asigura un pachet complet de conectivitate pentru toate categoriile", a mai declarat Dragoş Preda.
Domnia sa a mai spus că ministerul aduce un concept nou pentru piaţa din România, de e-inclusion, astfel încât să permită implementarea învăţământului online, a sistemelor de telemuncă, telemedicină, cercetare şi dezvoltare în domeniul TIC.
"Urmărim să dăm drumul a unor noi DIH-uri (digitale innovation hubs) clustere innovative care reunesc atât mediul antreprenorial, academic şi instituţiile statului pentru a veni cu soluţii pragmatice. Vom introduce astfel Romania in pilon 3 al competitivităţii prin Business sophistication şi inovatie. Ar trebui să trecem într-un mod mai dinamic de la cercetare teoretică/ fundamentala la cea practica/ aplicativa, să trecem de fapt la transpunerea în piaţă a unor produse. Observ că mediul antreprenorial este din ce în ce mai deschis in acest send. S-a dinamizat foarte mult în ultima vreme dialogul şi sfera colaborativa. Înainte aveam doar nişte şedinţe elegante, dar în prezent aceste reuniuni sunt nişte arene în care se propun soluţii care sunt preluate de către Guvern şi încercăm să le punem şi în practică", a subliniat reprezentantul Ministerului.
Secretarul de stat a mai afirmat că România ar putea să genereze, iar acum are această oportunitate, un Data Science Center care este extrem de necesar şi care s-ar autosusţine. Nu ar fi vorba de crearea unei instituţii care va avea nevoie iarăşi de susţinere de la bugetul de stat.
"Este necesar să creem astfel de entităţi care vor genera de la sine plus-valoare şi o nouă resursă economică în colaborare direct cu mediul antreprenorial", a mai adăugat Dragoş Preda.
De asemenea, domnia sa a precizat că toată lumea este cu ochii pe transpunere 5G, subiect care se află în dezbatere.
"Alături de ANCOM urmărim elaborarea unui HG de stabilire a mecanismului de finanţare privind decizia de compensare postnet serviciu universal pentru Poşta Română, conform mai multor variante şi urmărim o implementare completă a viziunii strategice asupra sectorului TIC", a mai declarat Dragoş Preda.
De asemenea, domnia sa a adăugat, doar pentru a mai oferi un exemplu evident asupra acestei dinamici asumate de Guvern, că Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a realizat automatizarea sistemului de amânare de plăţi a creditelor şi în prezent se procesează 240 de astfel de amânări pe oră.
Dragoş Preda a mai declarat: "Măsurile concrete prevăzute în strategia noastră sunt asigurarea accesului cetăţenilor, mediului antreprenorial şi actorilor economici la servicii publice electronice de calitate, cât şi îmbunătăţirea accesului la internet prin creşterea gradului de acoperire a reţelelor. Soluţiile digitale trebuie să ajungă la fiecare cetăţean şi când acest lucru se va realiza vom cunoaşte adevărata valoare şi adevăratul impact asupra pieţei.
Creşterea gradului de utilizare a internetului şi achizitia noilor abilitaţi tehnologice este o altă măsură, iar un element esenţial pe care l-am punctat este faptul că trebuie să dispunem şi să creăm un sistem de educare a cetăţenilor, precum si a funcţionarilor din administraţia publică, prin dezvoltarea adecvată a acestor noi abilitaţi".
Domnia sa a mai spus că pe zona de Smart City nu trebuie să privim doar elementul de digitalizare - care constituie numai un util pentru gestiune eficienta a resurselor, dar şi aspecte precum generarea spaţiului social-cultural adecvat şi alte aspecte precum cele legate de amprenta de mediu, spaţiu verde alocat pe cap de locuitor etc.
"Majoritatea oraşelor din ţara noastră încă nu respectă această încadrare, iar studiile internaţionale arată că respectarea acestora generează creşterea productivităţii la nivel local cu până la 15%", a subliniat domnia sa.