International Online Gambling Forum: "Absenţa campaniilor de informare, lipsa de claritate legislativă şi creşterea pieţei negre sunt probleme majore; Facem apel la acţiune comună"

Operatorii din domeniul jocurilor de noroc online contribuie la bugetul de stat cu aproape 20 de milioane de euro anual pentru joc responsabil însă campaniile de informare lipsesc. În absenţa lor, publicul se vulnerabilizează cu o percepţie greşită asupra domeniului

Odeta Nestor, preşedinta Asociaţiei Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă (AOJND), a atras atenţia, în cadrul Forumului International Online Gambling, că autorităţile nu desfăşoară campanii naţionale de educare şi prevenţie privind jocul responsabil, deşi acestea sunt necesare pentru corecta înţelegere a jocurilor de noroc. "În fiecare an, operatorii de jocuri de noroc la distanţă contribuie cu aproximativ 20 de milioane de euro pentru finanţarea iniţiativelor de joc responsabil, însă aceste fonduri nu sunt utilizate pentru campanii naţionale. Operatorii licenţiaţi din online deţin şi aplică tehnologia necesară pentru a promova un comportament responsabil, dar nu pot obţine rezultate notabile fără sprijinul autorităţilor", atrage atenţia Odeta Nestor.

Narcis Godeanu, secretar general al ONJN, a subliniat rolul educaţiei în protejarea jucătorilor, mai ales a minorilor: " Eforturile noastre se îndreaptă cu precădere către minori, ei constituie o prioritate în sensul de a-i proteja, de a-i educa, de a-i instrui."

Prezent la eveniment, Anders Dorph, şeful autorităţii daneze de reglementare a jocurilor de noroc, a oferit un exemplu din Danemarca: "În Danemarca ne-am pus problema cum putem educa tinerii. Cum putem să îi facem mai puternici, cum putem să îi facem să înţeleagă că jocurile de noroc sunt divertisment şi, ca orice formă de divertisment, ele costă bani şi nu aduc venituri pe termen lung. Este un mesaj simplu pe care îl promovăm în şcoli dar şi în afara lor, prin campanii pe social media."

La rândul său, Simon Vincze, Head of Sustainable & Safer Gambling Casinoguru.com, a ţinut să introducă o nuanţă în ceea ce priveşte percepţia asupra jocurilor de noroc, explicând că, din perspectiva lui este previzibil că oamenii aşteaptă un câştig atunci când joacă însă important este să înţeleagă că nu este vorba despre o sursă de venit. "Gamblingul este o activitate de recreere, dar este una motivată de ideea de a câştiga ceva. Ideea de îmbogăţire din jocuri de noroc în schimb este într-adevar complet greşită". O părere similară a susţinut şi Birgitte Sand, fostă şefă a autorităţii de reglementare din Danemarca, în prezent consultant în domeniu. Ea a subliniat că este important să se înţeleagă că "la fel ca şi mersul la cinema sau o cină în oraş cu prietenii, şi jocurile de noroc sunt un divertisment care implică o cheltuială. Însă trebuie să fie vorba despre o sumă limitată şi care să nu fie percepută ca o posibilă sursă de venituri sau de îmbogăţire".

Lipsa de claritate legislativă a dus la confuzie şi contractarea pieţei

O altă problemă semnalată a fost ambiguitatea textelor legislative, exemplificată de reglementările privind autoexcluderea jucătorilor.

"Operatorii de jocuri de noroc au implementat mecanisme de autoexcludere încă de la obţinerea licenţei, însă lipsa unei baze de date naţionale a creat confuzie. Această situaţie a fost exploatată de indivizi care, profitând de neclaritatea legislaţiei, promit jucătorilor că le pot recupera sumele pierdute, direcţionându-i spre operatori ilegali", a spus Odeta Nestor.

Maarten Haijer, secretar general al Asociaţiei Europene de Jocuri de Noroc (EGBA), a evidenţiat necesitatea existenţei unui registru de autoexcluderi unic la nivel naţional. "Recomandarea noastră este să existe un registru pentru toţi operatorii cu licenţă. Acesta trebuie să fie disponibil printr-un site accesibil şi uşor de parcurs şi să fie conform cu regulile GDPR. Trebuie să se verifice dacă un jucător vrea să se excludă, trebuie să poată face asta imediat şi să primească sprijin."

La randul său, Daniel Grigore, Tax Director Deloitte Romania, a precizat că la nivelul lunii octombrie 2024, au scăzut colectările cu 16% faţă de 2023, coroborat cu o creştere a revocărilor de licenţe. "Cred ca legislaţia care a crescut nivelul taxelor şi care a impus condiţii mult mai stricte de licenţiere a influenţat această situaţie. Mulţi din operatorii mici nu au putut îndeplini aceste cerinţe. Operatorii mari au reuşit, dar am asistat la o creştere foarte mare a costurilor de compliance. Deci se vede o contractie a pietei în 2024 şi o parte a motivelor cred că este legată de OUG 82", a spus el.

Piaţa neagră - cauză a reglementării ineficiente, cu efect asupra bugetului de stat dar mai ales asupra jucătorilor

Piaţa jocurilor de noroc ilegale este în continuă expansiune, iar consecinţele sunt grave atât pentru stat, care pierde zeci de milioane de euro anual din taxe şi impozite neplătite, cât şi pentru jucători, care nu beneficiază de nicio protecţie.

Pe site-urile ilegale, nu există mecanisme de joc responsabil, posibilitatea de autoexcludere sau garanţia câştigurilor. Reprezentanţii industriei avertizează că simpla supraveghere a pieţei cu un număr limitat de angajaţi în cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN) nu este suficientă. Este nevoie de o echipă extinsă, dotată cu tehnologie avansată, pentru a combate operatorii care funcţionează ilegal.

Maarten Haijer a subliniat că problema pieţei negre reprezintă o provocare majoră pentru industrie dar şi pentru autorităţi. El a oferit exemplul Olandei, unde o reglementare dezechilibrată a dus la înflorirea pieţei negre încă din 2023. "Nu s-a intervenit, iar situaţia s-a agravat astfel că dimensiunea pieţei negre este estimată la 305 milioane EUR pentru ultimele trei luni ale anului 2024, mai mare decât valoarea piaţei legală (298 milioane EUR)", a exemplificat Haijer

La rândul său, Rolf SIMS, head of corporate affairs în cadrul FDJ United, a subliniat importanţa stabilirii şi menţinerii unui echilibru între reglementare şi realitate. "Trebuie să înţelegem realitatea consumatorilor, a jucătorilor, şi avem pârghii în acest sens, cum ar fi IA, tehnologia, inovaţia. Reglementarea mai bună se poate obţine printr-o abordare pragmatică şi un dialog realist. }n acela;I timp, cerinţele prea stricte sau limitele de depozit prea stricte cum sunt în Germania sau Olanda duc la înflorirea pieţei negre".

Concluzii şi apel la acţiune

AOJND, asociaţie ce reprezinta interesele operatorilor de jocuri de noroc online licenţiaţi în România, a lansat un nou apel la autorităţi pentru clarificarea legislaţiei, implementarea unor campanii naţionale de educare şi prevenţie şi intensificarea măsurilor de combatere a pieţei negre. Reprezentanţii industriei se declară pregătiţi să colaboreze pentru găsirea celor mai eficiente soluţii în sprijinul jucătorilor şi al economiei naţionale.