• Altădată, pe primele locuri în lume, acum nu mai avem bani nici de apă şi curent ca să creştem viermii de mătase
• Din membrii fondatori ai asociaţiei de profil, acum nu ne mai permitem să trimitem specialiştii la seminarii
• Puţinii cercetători din domeniu pe care îi mai avem sunt neplătiţi de jumătate de an şi nu mai au bani nici de autobuz ca să muncească gratis
Cu patrimoniul făcut praf în ultimii douăzeci de ani, singura societate de stat responsabilă cu creşterea viermilor de mătase, "Sericarom" SA, a fost debranşată de la utilităţi şi riscă să intre în faliment, în următoarele două luni, din cauza unor datorii la bugetul de stat de 1,2 milioane lei.
Fiscul a pus sub sechestru cele mai bune active ale societăţii şi, în timp ce autorităţile se ceartă în planuri de salvare, "Sericarom" a rămas fără apă şi curent electric, cu conturile bancare blocate, iar fondul genetic sericol al ţării este în pericol să fie pierdut, definitiv, chiar în plină campanie de creştere a viermilor de mătase.
O afacere de zeci de milioane de euro riscă, astfel, să devină o tristă amintire, într-o ţară care acum douăzeci de ani deţinea locul şase la nivel mondial la creşterea gogoşilor de mătase şi care încă mai figurează, alături de Franţa şi Italia, printre cele cinci ţări sericicole din Uniunea Europeană.
Pierderea prestigiului internaţional are loc într-o manieră ruşinoasă: ţara noastră este membră fondatoare a Comisiei Sericicole Internaţionale, înfiinţată în 1959, plăteşte cotizaţii, dar nu a avut bani să-şi trimită un reprezentant la ultima reuniune din Franţa.
Situaţia este atât de gravă încât pierderile societăţii au crescut brusc la 220.000 lei, cercetătorii nu şi-au încasat salariile de şase luni, iar cei cinci-şase specialişti care au mai rămas au ajuns în situaţia să nu mai aibă bani de bilet de autobuz să ajungă la muncă.
Nici banii pentru proiectele de cercetare realizate de societate nu vin la timp, chiar şi în condiţiile în care finanţarea a fost redusă, în 2009, cu 80%
• Doar gogoşi
Salvarea "Sericarom" ar putea să vină, în ceasul al doisprezecelea, prin transformarea societăţii în Staţiunea de Cercetări Sericicole Băneasa, dar Ministerul Agriculturii refuză să promoveze proiectul de hotărâre de guvern pe motiv că s-ar alege cu o nouă instituţie de cercetare cu datorii.
Conducerea "Sericarom" susţine că dacă societatea ar deveni staţiune de cercetare ar împuşca dintr-un foc doi iepuri, şi anume finanţare de la bugetul de stat şi un control mai bun asupra patrimoniului care, în cea mai mare parte, a fost înstrăinat în ultimii douăzeci de ani din cauza apetitului imobiliar din zona Băneasa.
"Dacă Ministerul Agriculturii nu ne lasă să ne transformăm în staţiune de cercetare şi dacă Fiscul nu ne dă o derogare prin care să putem să vindem un activ sub sechestru, pentru care avem o ofertă de aproximativ un milion de euro, ca să plătim datoriile şi să reluăm activitatea, în două luni, < Sericarom > dă faliment", a declarat, pentru ziarul BURSA, directorul societăţii, ing. Gabriel Lenghel.
Şeful Sericarom ne-a dezvăluit că, în situaţia în care va reuşi să salveze societatea, atunci va face o serie de investiţii în filiala Calafat (judeţul Dolj), unde societatea mai deţine teren cultivat cu duzi, pentru continuarea activităţii de producţie.Departamentul de conservare a patrimoniului genetic ar urma să fie păstrat în Bucureşti, la Băneasa, unde societatea mai deţine 2 hectare de teren.
Pentru relansarea sectorului ar fi necesară o investiţie de doar 2 milioane lei.
Prea mult pentru o ţară care se vrea mare?
• Ce spun autorităţile
Adrian Rădulescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, ne-a declarat: "Nu susţinem proiectul de transformare a societăţii Sericarom în staţiune de cercetare tocmai din cauza datoriilor. Ar apărea astfel o nouă staţiune de cercetare în coordonarea Ministerului Agriculturii plină de datorii".
Ioan Marian, director al Direcţiei de privatizare din cadrul Agenţiei Domeniilor Statului (acţionarul unic al Sericarom): "ADS a făcut toate demersurile pentru promovarea proiectului de Hotărâre de Guvern în vederea reorganizării SC Sericarom SA în Staţiunea de Cercetare Sericicolă Băneasa Bucureşti. Noi am avizat chiar de două ori acest proiect, dar totul depinde de minister. În privinţa vânzării unui activ aflat sub sechestru, noi nu susţinem acest proiect din două motive: legea ADS specifică în clar că la o vânzare de active trebuie să participe mai mulţi ofertanţi şi, în plus, ADS ar putea să fie tras la răspundere pe motiv că Sericarom ar deveni staţiune de cercetare cu patrimoniul redus, după ce şi-a înstrăinat o parte din bunuri. În opinia noastră, soluţia optimă ar fi ca Fiscul să execute silit societatea, să-şi recupereze datoriile, şi, ulterior, să lase Sericarom să-şi desfăşoare mai departe activitatea".
Gabriel Lenghel, director al Sericarom: "Din păcate, ţara noastră nu va mai reveni foarte curând la performanţele obţinunte în sericicultură înainte de 89, locul şase mondial. Dar cu o serie de investiţii, putem să reluăm activitatea de creştere şi producţie a viermilor de mătase şi astfel să relansăm sericicultura".
• Cum s-a ales praful
DE PRODUC"IE
Înainte de Revoluţie, ţara noastră deţinea locul şase la nivel mondial la producţia de gogoşi de mătase. Creşterea viermilor de mătase, pentru obţinerea borangicului din celuloză, era susţinută de peste 5000 de hectare de teren cultivate cu peste 2 milioane de duzi. Sericicultura aducea beneficii de zeci de milioane de euro. În prezent, mai sunt cultivate doar 16,7 hectare cu duzi, iar producţia de gogoşi de mătase a fost, în 2009, de 5 kilograme. Acum sericicultura aduce pierderi de 220.000 lei. De asemenea, fermele de duzi, centrele sericicole şi ţesătoriile au dispărut şi ele în negura timpului. În domeniul sericiculturii, de ţara noastră a rămas doar numele.
DE PATRIMONIU
Poziţionarea excelentă a "Sericarom", în Băneasa, la doi paşi de DN1, care leagă Capitala de Ploieşti nu a rămas neobservată pentru cei al căror apetit imobiliar a fost mai important decât interesul ţării. Patrimoniul staţiunii s-a redus succesiv în ultimii douăzeci de ani, de la 20 de hectare de teren, la numai două hectare curţi - construcţii. În prezent, salariaţii unităţii nu şi-au primit salariile de şapte luni, în plină campanie de creştere a viermilor de mătase.
Societatea are conturile blocate dar trebuie să onoreze plata gogoşilor de mătase către colaboratorii săi. ANAF a instituit sechestru pe trei dintre activele sale. "Sericarom" mai deţine 37 de hectare de teren la Calafat, unde este departamentul de producţie gogoşi de mătase şi duzi. Miza constă acum în salvarea fondului genetic sericicol al ţării - format din 75 de rase de viermi de mătase (specia Bombyx mori), precum şi 69 de soiuri de dud - şi în reluarea producţiei la Calafat, în judeţul Dolj - cât mai departe de Băneasa.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 17.08.2010, 09:56)
trist. cand te gandesti la industria asta importata acum din china te apuca plansul
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 17.08.2010, 22:09)
Cand dorinti sa scrieti un articol ar trebuie sa va informati din mai multe surse. Din pacate sunt multe lucruri neadevarate in ceea ce spuneti.
La Calafat nu s-au mai crescut viermi de matase de ani de zile, iar terenul care se pare ca se mai afla acolo nu este in proprietatea Sericarom. In plus nu sunt spatii de crestere acolo. Singurul motiv pentru care se doreste mutarea acolo (daca o sa mai ramana ceva de mutat) este faptul ca trece Dunarea pe acolo si bulgarii sunt aproape. Si ...... "unii" apreciaza asta.
3. Departe de Adevar
(mesaj trimis de Tanase Doina în data de 20.08.2010, 17:43)
Apreciez semnalul dv. , dar eu , in prezent pensionata, pina in Aprilie 2010, cercetator la Sericarom va spun ca sunteti departe de adevar, conducerea unitatii fiind direct raspunzatoare de situatia economica a unitatii ,care desi grevata de datorii ar fi putut fi redresata, daca se promova productia si se faceau economii .Pozitia ministerului este de inteles, cand nu ai productie, ci doar vorbe si multe, multe datorii.
Pacat de munca generatiei noastre si a celor dinaintea noastra. La Sericarom nu stiu ce specialisti mai lucreaza ,probabil tehnicieni si muncitori calificati , dar nu cadre cu studii superioar. Cei ramasi nu au alta solutie decit sa spere intr-o schimbare .De acord cu cele scrise de antevorbitori.