VIRGIL POPESCU: "Centrala de la Iernut se va finaliza în acest an"

"Avem scenariile B şi C pregătite pentru Centrala de la Iernut, dacă, în cadrul negocierilor purtate între Romgaz şi consorţiul care a câştigat licitaţia în 2016, nu se va ajunge la un acord", a anunţat Ministrul Energiei Virgil Popescu, în cadrul conferinţei "Aspen Dialogues: Noi oportunităţi de investiţii pentru sectorul energetic românesc", conform unui postări de pe pagina de Facebook a Ministerului Energiei.

Ministrului Energiei, Virgil Popescu: "Este foarte bună tema: oportunităţi de investiţii în sectorul energetic. Totul pleacă de la mixul românesc, cărbune, gaz, nuclear şi regenerabil. Să ne uităm pe direcţiile europene, pe Green Deal, să ne focusăm pe anul 2030, pe anul 2050, pe neutralitate din punct de vedere al emisiilor de CO2 şi de aici cred că ştim unde suntem şi unde trebuie să ajungem. Vorbim de acest Green Deal şi de transformarea lui în oportunităţi de investiţii.

Primul lucru care trebuie să-l facem este tranziţia de la cărbune la regenerabil. România se bazează în continuare pe un procent de 20% de energie produsă în bază de cărbune şi asta înseamnă că acolo trebuie să ne uităm în principal cum facem această tranziţie. Ne-am bătut la Bruxelles, Cristi Buşoi ştie foarte bine, săptămâna aceasta şi săptămâna trecută, pe taxonomie: pe gaz, pe nuclear. Nu am câştigat, nici nu am pierdut. Putem spune că s-a amânat un pic discuţia pe taxonomie, iar gazul şi nuclearul, împreună cu agricultura, vor fi discutate într-un act delegat ulterior. Practic, în continuare trebuie să menţinem bătălia astfel încât să putem să folosim în interiorul taxonomiei gazul natural, cu emisii de CO2, care, evident, să poată fi realizabile din punct de vedere al tehnologiei. O emisie de CO2 de 100 de grame per kilowatt nu cred că este posibilă în momentul de faţă, nu cred că avem tehnologie, aşa cum era propunerea iniţială, pentru a putea fi implementată în România şi totuşi am reuşit la nivelul CE ca, în cadrul actului delegat care a fost aprobat ieri, să existe un chapeau în care să se facă referire la gaz şi la nuclear şi la o clauză de < < sunset > >, în aşa fel încât acele tehnologii să intre în vigoare la o dată - 2027-2030 - când, probabil, tehnologiile vor evolua şi vor fi disponibile.

Trecerea de la cărbune la regenerabil prin gaz este o necesitate pentru noi şi aici vorbim despre capacităţi de producţie a energiei electrice: transformarea din cărbune pe gaz. Vorbim despre Complexul Energetic Oltenia, unde suntem într-un plan de restructurare şi vorbim despre investiţii de peste 1,2 miliarde de euro, însemnând gaz şi regenerabil: 700 MW regenerabil, putere instalată. Vorbim despre Complexul Energetic Hunedoara, unde vă pot spune dumneavoastră, aici, în cadrul Aspen, că am ajuns la o înţelegere cu sindicatele de acolo şi avem un plan stabilit, un Memorandum finalizat pe care îl aprob în Guvern săptămâna viitoare, cu pachet de protecţie socială, cu închidere treptată a tuturor celor 4 mine până în 2032. Un plan de protecţie socială ancorat şi discutat foarte bine cu sindicatele şi ancorat inclusiv în Planul de Tranziţie Justă al judeţului Hunedoara, pentru că avem Fondul de Tranziţie Justă care trebuie folosit pentru cele 6 regiuni, în principal pentru cele 3 judeţe care produc energie pe bază de cărbune: Gorj, Hunedoara şi Dolj. Banii de acolo trebuie folosiţi pentru această tranziţie şi pentru recalificarea forţei umane.

Avem nuclearul. Vorbim de investiţii puternice de miliarde de euro la nuclear, la Cernavodă. Vorbim de construcţia reactoarelor 3 şi 4, de retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă. Avem acel acord interguvernamental semnat în septembrie anul trecut la Washington cu Guvernul American. Este în Parlament pentru ratificare. Sunt convins că în luna mai va fi aprobat de către Senat, după care intrăm practic în linie dreaptă. În paralel se lucrează la modulul financiar, la schema de finanţare a acestei investiţii majore de la Cernavodă şi eu cred că România, în 2030, va avea primul reactor nou construit, al treilea reactor construit, urmând să îl finalizăm şi pe cel de-al patrulea, practic să dublăm capacitatea de producţie de energie electrică din punct de vedere nuclear.

Nu în ultimul rând, vorbim de componenta de energie regenerabilă şi aici vorbim de solar, de vânt: de vânt on-shore, de vânt off-shore. Pentru prima dată, Marea Neagră este trecută în documentele Comisiei Europene ca potenţial de producere a energiei electrice eoliene. Evident, când vorbim de componenta de energie regenerabilă, de solar şi de vânt, vorbim şi de stocare, pentru că dacă vrem cu adevărat ca în 2050 să fim neutri din punct de vedere al carbonului, trebuie să găsim soluţiile în aşa fel încât atunci când nu avem soare, nu avem vânt, să putem să avem energie, iar unele din tehnologiile disponibile sunt capacităţile de stocare ale energiei electrice, care poate fi atât pe baterii, cât şi alt tip de stocaj de energie.

Este în discuţie în interiorul Ministerului Energiei o strategie pentru hidrogen. Lucrăm la un grup de lucru pentru a putea să ne apucăm de această strategie pentru hidrogen. Din păcate, România nu are o strategie pentru hidrogen, probabil este printre puţinele ţări din UE care nu are o strategie pentru hidrogen. Ne dorim să începem să finalizăm această strategie pentru hidrogen. Hidrogenul este un combustibil în vogă. Avem planurile pilot de construcţie a unei centrale, de exemplu, la Halânga, în zona mea şi a lui Cristi Buşoi: pe amplasamentul vechii termocentrale pe cărbune de la Halânga se va construi, e un progam pilot, o centrală de producere a energiei electrice pe gaz natural în amestec cu hidrogen de 150 de MW, un parc solar de 50 MW şi o producţie prin electroliză de hidrogen, iar hidrogenul produs cu cea regenerabilă va fi reintrodus în circuit şi ars în amestec cu gaz natural, în aşa fel încât să producem o energie mai curată pe bază de gaz natural. Este un proiect pilot pe care l-am prezentat la Bruxelles, care, eu zic că, a stârnit o reacţie foarte pozitivă, atât când am discutat cu dna Comisar Kadri Simson, cât şi în alte discuţii cu specialişti din DG Energy. Este un proiect care cred că merită să fie multiplicat.

De asemenea, când am vorbit de Complexul Energetic Hunedoara, vorbim de Termocentrala de la Mintia, care în momentul de faţă este închisă pentru că nu are autorizaţie integrată de mediu şi nu mai putem funcţiona în ritmul acesta. Dar, acolo este necesar ca în locul ei să vină o Termocentrală de 800 MW în producţie de gaz natural şi, de ce nu, în acelaşi stil ca şi la Halânga, cu producţie de regenerabil şi hidrogen, urmând ca hidrogenul să poată fi refolosit în amestec cu gaz natural în interiorul acelei centrale. Pentru că, în interiorul arcului Carpatic, eu sunt de părere că trebuie să ne orientăm să construim noi capacităţi de producţie. Acolo suntem deficitari şi s-a văzut în ianuarie, la acea avarie majoră europeană, că practic Nord-Vestul ţării a fost decuplat de restul ţării. Dacă am fi avut producţie de energie electrică suficientă în acea zonă nu s-ar fi întâmplat acest lucru.

Mai avem la Romgaz în lucru centrala de la Iernut. Astăzi trebuie să finalizeze Romgaz, probabil săptămâna viitoare ne va anunţa, ultimele negocieri înaintea rezilierii, dacă nu se ajunge la un comun acord. Vrem să finalizăm anul acesta centrala de la Iernut, să nu pierdem cele 50 de milioane de euro din Planul Naţional de Investiţii. Şi vrem să o finalizăm. Dacă nu se va putea face cu consorţiul care a câştigat în 2016 licitaţia, o vom finaliza fără aceştia, asta cu certitudine. Avem pregătit şi scenariul B şi scenariul C.

Trebuie să avem şi suficiente gaze naturale, iar aici vorbim despre zăcămintele din Marea Neagră. După cum ştiţi, am anunţat, şi eu, şi conducerea Romgaz, că s-a depus ofertă pentru cumpărarea companiei, practic Exxon România, care deţine 50% din zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră. Eu sunt optimist că vom reuşi să ajungem la o înţelegere cu cei de la Exxon şi Romgaz va deveni proprietarul a jumătate din Neptun Deep. Asta înseamnă că vom avea gaze pentru absolut toate proiectele pe care dorim să le facem în România. Romgaz are în planul de investiţii o fabrică de metanol pentru că cea mai bună utilizare a gazului natural nu este încălzirea directă pentru populaţie, nu este nici măcar producţia energiei electrice, chiar dacă este o utilizare superioară, ci este petrochimia. Iar primul pas este producţia de metanol.

În paralel cu toate acestea, vorbim şi de dezvoltarea reţelei de transport şi distribuţie a gazelor naturale şi a energiei electrice. Dacă vorbim de energie electrică trebuie să închidem inelul Transelectrica şi cred că trebuie crescută capacitatea de interconectare pentru că în momentul în care vom pune mai multe capacităţi de producţie a energiei electrice în funcţiune în Vestul ţării, va trebui să şi evacuăm această energie electrică şi va trebui să şi avem cui să o vindem şi atunci este clar că va trebui crescută capacitatea de interconectare. Şi, de asemenea, trebuie întărită reţeaua Transelectrica şi a distribuţiei, pentru a putea prelua capacitatea suplimentară de regenerabile pe care dorim să o implementăm în România.

Le-aş spune tuturor care doresc să facă investiţii în regenerabile să se uite şi înspre alte zone din România, să nu se uite numai înspre Dobrogea, pentru că acolo avem Unităţile 3 şi 4 care sunt vitale pentru securitatea energetică a României, vorbim de zona eoliană off-shore şi cred că ar trebui să ne mai uităm şi spre alte zone. Mai sunt şi alte zone în România bune pentru eolian, bune pentru solar: Sudul ţării, Sud-Vestul sunt bune şi pentru solar, există potenţial eolian şi în Nord, în Moldova, există potenţial şi în Sud-Vest, în Caraş. Cred că toţi ar trebui să se uite şi spre alte zone pentru a nu încărca şi supra-aglomera zona Dobrogei.

Despre reţeaua de transport şi distribuţie de gaz: s-a finalizat în termen faza 1 pentru conducta BRUA. În momentul în care se va lua decizia de investiţie în Marea Neagră - Transgaz a finalizat licitaţia pentru Tuzla-Podişor, pentru a aduce acest gaz din Marea Neagră în reţeaua naţională de transport, în BRUA, şi apoi consumat sau exportat, dacă este surplus. Faza 2 pentru BRUA are sens în momentul în care avem mai mult gaz decât în momentul de faţă, are sens în momentul în care, între Grecia şi Bulgaria s-ar construi acel interconector care trenează de ceva timp şi care să operaţionalizeze Coridul Vertical, în aşa fel încât din Grecia gazele să ajungă prin BRUA în Bulgaria, România şi să ajungă în Vestul Europei. Atunci, evident, este nevoie de faza 2 pentru BRUA şi de creşterea capacităţii de transport a BRUA. Este nevoie de dezvoltarea reţelei de transport în aşa fel încât să putem dezvolta pe lângă reţeaua de transport, acolo unde există, şi reţele de distribuţie, ca românii să aibă acces la gaze naturale. S-a pornit anul trecut un proiect pe fonduri europene: au fost 250 de milioane, mai sunt încă, nu s-au cheltuit, pentru înfiinţarea de reţele de distribuţie a gazelor naturale. Mai avem în Planul Naţional de Reconstrucţie şi Rezilienţă 600 de milioane. Acolo gândim să facem o reţea nouă < < hidrogen ready > >, în aşa fel încât să putem din 2026 să utilizăm gazul natural în amestec cu hidrogen. Vom mai avea încă 200 de milioane prin Programele Operaţionale. Vrem ca în aceşti 4 ani un miliard de euro să meargă în reţelele de distribuţie a gazelor naturale. Practic ne dorim să dezvoltăm reţeaua de transport, distribuţie, gaze naturale şi energie electrică, digitalizarea acestora şi, evident, construcţia de noi capacităţi de producţie. Pentru că: < < Da, de ce importăm energie? > > Pentru că nu avem suficientă. Nu s-a mai construit de foarte mult timp, în afară de regenerabile, capacităţi de producţie de energie electrică".