Actualizare 18:25 Vicepreşedintele CA Ştefan Dumitru va reprezenta SIF1 în locul lui Bîlteanu
Ştefan Dumitru, vicepreşedintele Consiliului de Administraţie (CA) al SIF Banat-Crişana (SIF1) va reprezenta societatea în relaţiile cu terţii, după arestarea lui Dragoş Bîlteanu, directorul general şi preşedintele CA, potrivit unui raport remis astăzi Bursei de Valori Bucureşti.
CA al SIF1, întrunit astăzi, a constatat încetarea calităţii de director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie a lui Bîlteanu. Totodată, consiliul a constatat că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a respins solicitarea SIF Banat-Crişana de avizare a modificării componenţei CA, ca urmare a alegerii lui Najib El Lakis ca administrator al societăţii. În plus, CA a stabilit limite de competenţă de semnătură explicite, pe operaţiuni, pentru directorii generali adjuncţi.
În perioada următoare, Consiliul de Administraţie se va întruni în regim de urgenţă ori de câte ori va fi necesar, membrii săi urmând să păstreze permanent accesibile canalele de comunicare cu executivul societăţii. De asemenea, CA va efectua demersurile necesare pentru convocarea Adunării Generale a Acţionarilor (AGA), în termenul şi în conformitate cu dispoziţiile ASF, conchide raportul citat.
Consiliul de Administraţie al SIF1 s-a întrunit astăzi în prezenţa celor 3 administratori în funcţie: vicepreşedintele Ştefan Dumitru şi membrii CA Ion Stancu şi Valentin Chiser.
---
În 8 iulie 2012, pre când câmpul de lupta încă mustea de sudoarea produsă în peste 30 de ore de AGA, când de pe crenelurile zdrenţuite ale SIF Muntenia căzuseră ultimii străjeri ai vechii orânduiri, în uralele, reverberate în media, ale invadatorilor, actorii şi spectatorii mai mult sau mai puţin avizaţi ai pieţei financiare au avut oportunitatea de a-şi arăta întreaga măsură a ignoranţei crase relativ la ceea ce a fost, ce tocmai se întâmplase şi ce va avea să fie.
În vremurile de relativă bunăstare, Societăţile de Investiţii Financiare nu erau interesante pentru aventurierii capitalului românesc. Era mai lesne să speculezi terenuri şi case, să construieşti şi să căpuşezi un Stat destul de chivernisit, decât să-ţi baţi capul cu proceduri complicate, de nişă străjuită pe de o parte de deţinătorii monopolului cunoaşterii branşei, pe de alta de relativa transparenţă impusă de lege. În vreme de criză, însă, orice resursă devine interesantă...
La data primului mare scandal legat de SIF, în 2012, lucrurile stăteau cam aşa:
Înfiinţată în 1996, Societatea de Investiţii Financiare nr. 4 Muntenia, ieşită din crisalida FPP şi listată pe bursă în 1999, dispunea, conform bilanţului anual din 2011, de un activ net de 1.227.113.039 lei - aproximativ 300 de milioane de euro. De partea cealaltă, se regăseau capitaluri proprii de 1.137.521.392 lei (din care 80.703.652 lei capital social, 991.075.583 lei - rezerve, 65.336.350 lei profit şi 405.088 lei - rezultat reportat). Astfel, rezervele reprezentau cea mai mare parte a capitalurilor proprii (de 10 ori capitalul social). Aceşti bani reprezintă capitalul folosit pentru a creşte deţinerile celor 6 milioane de acţionari.
Acţiunile aveau la acea dată valoare nominală de 10 bani şi valorau 70 de bani pe bursă, considerându-se subevaluate şi la acest preţ.
Grupul care a preluat controlul în vara lui 2012, prin ceea ce presa a numit, cu sau fără ghilimele, "puci", a desemnat un Consiliu al Reprezentanţilor Acţionarilor alcătuit din: Răzvan Lefter, Olimpiu Blăjuţ, Florin Cazan, Adrian Andrici, Daniel Pandele, Gabriel Vasile, Cristian Alexandru Ştefănescu, Ştefan Dragoş Gioga, Marcel Gheorghe, Dan Sîrboiu, Cătălin Mancaş. Adică soldaţi sau aliaţi ai tandemului Gheorghe Iaciu - Swiss Capital. Din cele 807.036.515 acţiuni ale SIF4 Muntenia, Gheorghe Iaciu deţinea 4%. Ulterior, Iaciu şi-a sporit deţinerea.
• Cum s-a ajuns aici...
SIF 4 Muntenia, parte a Fondului proprietăţii private, societate cotată pe bursă, a înglobat o sumă de active moştenite de la Statul socialist, administrate în folosul celor şase milioane de oameni ai muncii care au subscris certificate de proprietate (sau cărora li s-a făcut acest bine cu de-a sila). SIF4 este administrată încă din 1997 de SAI Muntenia Invest SA (fenomen singular în rândul SIF-urilor), aceasta fiind controlată de o sumă de cetăţeni de nădejde, din care îi amintim pe Gabriel Filimon, Marian Hoinaru, Petre Pavel Szel...
Interesul material manifestat de SIF pentru cei care îl exploatează are două componente:
Una direct pecuniară, concretizată prin dirijarea unor sume de bani spre investiţii, speculaţii, achiziţii, plăţi, într-un mod mai mult sau mai puţin subiectiv.
A doua, financiar-administrativ-patrimonială, care constă în încredinţarea conducerii societăţilor comerciale proprietatea SIF unor persoane care să le exploateze mai mult sau mai puţin rentabil, distribuind echitabil roadele acestei exploatări.
Afacerile au mers bine în anii de prosperitate, când economia duduia.
SIF4, în ansamblu, a avut o certă profitabilitate, concretizată în dividende realizate de 0,04 lei pe acţiune în 2008, la fel şi în 2009, 0,81 lei pe acţiune în 2010, 0,81 lei pe acţiune în 2011. Aceşti bani, cuveniţi în mod teoretic, în mare măsură, masei majoritare de acţionari reziduali, s-au distribuit unei mase mai mici de mari acţionari sau au constituit rezerva SIF.
Ca să devii unul din cei care hotărăsc unde se duc aceşti bani, trebuia să cumperi poziţia. Nu cu vorbe, nu cu credit, nu cu angajamente, ci cu alţi bani, lichizi. Cine avea atâta bănet în criză?
După Revoluţie, un machidon de treabă, cu un instinct funciar exacerbat, a reuşit cu pricepere şi dăruire să construiască, din 1993, un mare ansamblu comercial la Afumaţi, Expo Market Doraly, care a adus ani buni un profit însemnat, realizat din chirii.
Corporatizarea comerţului pe plai mioritic a condus la o derentabilizare treptată a Doraly. Aşa că Iaciu a hotărât să vândă.
Din 2008, Gheorghe Iaciu a vândut Doraly unei divizii a grupului financiar HSBC, EMD Investment SARL (fosta HSBC European Infrastructure Investments 1), contra unei sume estimate la 65-70 milioane de euro. Vânzarea s-a făcut în două etape, una intens mediatizată ca o tranzacţie de succes, reciproc avantajoasă, urmată de a doua, un exit total şi discret al lui Iaciu.
E interesant că Doraly a obţinut în 2009 facilităţi de credit de până la 75 de milioane de euro de la două bănci greceşti, Alpha şi Pireus, în urma evaluării sumei de tranzacţie prin care complexul a fost dobândit de EMD... O valora Doraly atâta? Că e cam gol, lumea s-a emancipat şi cumpără cu precădere de la supermarketurile marilor lanţuri internaţionale... Or fi performante creditele acordate de greci unui grup cunoscut la nivel global pentru practici... să căutăm un eufemism... insolite? Supraevaluarea cu rea credinţă a unui activ în vederea obţinerii unui credit supradimensionat anvergurii afacerii ar fi o infracţiune cu consecinţe grave.
• Revenind la Gheorghe Iaciu, vânzătorul care a încasat...
În vremuri de criză, un investitor particular dispunea de o importantă suma lichidă.
În piaţă existau tineri întreprinzători care deţineau know how-ul înmulţirii banilor şi care şi-au dorit să intre într-o simbioză armonică cu fondurile lui Iaciu.
Astfel, Bogdan Juravle şi asociaţii săi, proprietarii celei mai mari firme româneşti de brokeraj, Swiss Capital, statutează o cooperare cu Gheorghe Iaciu. Acesta cumpără acţiuni SIF4 prin intermediul Swiss Capital. Devine un acţionar important care, împreună cu alţi acţionari importanţi, schimbă regulile jocului în SIF.
După preluarea controlului asupra CRA, grupul Iaciu-Juravle decide distribuirea unei părţi din rezerva societăţii ca dividende suplimentare. Deşi acest lucru părea inofensiv, pentru că partea distribuită a rezervei era constituită din dividende neridicate a căror revendicare fusese prescrisă, a creat un precedent periculos, distribuirea de bani din rezerve. Toate acestea au condus la modificarea politicii contabile, astfel că diferenţele din reevaluarea activelor nu se mai contabilizau din profit, ci din rezerve. Asta însemna că:
a. Dacă valoarea activelor scade, devalorizarea nu va afecta rezerva, ci profitul. Adică rezerva scade, dar dividendele nu sunt afectate.
b. Dacă valoarea activelor creşte, diferenţa pozitivă de valoare va creşte rezervele. Şi dacă precedentul s-a creat... de ce n-ar fi posibilă redistribuirea sumei odată cu dividendele?
Planul nu a căpătat o desfăşurare ulterioară amplă, aşa cum vom vedea.
Grosso modo, Iaciu a investit în acţiuni SIF4 Muntenia cam 30 de milioane de lei, a încasat dividende în total de 13,5 milioane de lei şi şi-a vîndut participaţia cu 42,3 milioane de lei, realizând un profit general de 25,8 milioane de lei, adică o marjă de 86% în vreo doi ani...
Succesul bitzkriegului proiectat la Swiss a sporit iniţial prestigiul şi anvergura lui Bogdan Juravle în ochii lui Gheorghe Iaciu. Acesta începea să ia în considerare exploatarea viitoare a resurselor. Dar...
Reacţiunea a organizat o rezistenţă disperată. Cartierul general al grupării Filimon-Hoinaru, constituit în Hotelul Marshal, a desemnat nişte conducători de operaţiuni. Oastea SAI Muntenia Invest a fost încredinţată unui oarecare Daniel Pop, acţionar şi director general al SC Mindo SA (Minele Dorohoi, întreprindere listată pe BVB, la care SIF 4 deţine 97,40 % din acţiuni ), partenerei sale, doamna Oana Popa, funcţionar al SAI Muntenia, avocaţilor Cătălin Dancu şi Valentin Constantinof. Începe un război mediatic şi se declanşează o impresionantă sumă de acţiuni în instanţele de judecată.
Cele două tabere se şicanează reciproc, rezultatul final al conflictului fiind greu de anticipat.
SAI Muntenia Invest nu reuşeşte să controleze un număr semnificativ de voturi pentru a avea câştig de cauza într-o nouă eventuală AGA. Dar are câţiva aliaţi importanţi (Cătălin Chelu, Andrei Siminel) şi conducerea societăţilor comerciale la care SIF e acţionar, asigurată de cetăţeni motivaţi în a păstra administrarea întreprinderilor arendate.
În urmă unor negocieri multipartite, în ecuaţie apare Dragoş George Bîlteanu, director general şi preşedinte al CA al SIF1 Banat-Crişana (din 2012, când a preluat şefia de la Ioan Cuzman; membru în CA însă din 2010).
Înţelegerea dintre Filimon şi Bîlteanu face din SIF1 proprietarul administratorului SIF4, SAI Muntenia Invest SA. La 17 iulie 2013, SIF1 Banat-Crişana a primit de la ASF aprobarea de a dobândi o participaţie de 99,96 la sută la capitalul social şi drepturile de vot ale SAI Muntenia Invest SA. 50,01% din participaţie a fost cumpărată în anul 2013, ulterior aceasta crescând la 75% în martie 2014. E demn de consemnat că SIF2 Moldova a solicitat la rându-i ASF preluarea a 49,96% din SAI Muntenia... şi nu a primit aprobarea.
În AGA din aprilie 2013, Bîlteanu şi Iaciu au ajuns la un compromis, în urma căruia s-a schimbat componenţa Consiliului Reprezentanţilor Acţionarilor, în sensul că toate părţile erau participante. La acea dată, Bîlteanu avea oareşce garanţii că ASF va permite preluarea SAI Muntenia Invest de către SIF Banat... Şi probabil că i-a înaintat lui Iaciu o ofertă de cumpărare pentru participaţia deţinută. Conducerea SAI Muntenia Invest a fost şi ea reconfigurată, după preluare. Filimon păstrează o poziţie onorabilă. Iaciu se hotărăşte să se retragă, având nevoie de cash pentru a investi într-o nouă iluzie imobiliară. Realizează un profit de 86% din aventura sa financiară. Bîlteanu controlează de acum, în fapt, SIF Muntenia.
Lui Petre Pavel Szel i se menţine o sinecură. Daniel Pop demisionează în mai 2013 din funcţia de conducere a Mindo SA, în care este numit apropiatul său Şerban Dragoş Cazanişteanu. Adrian Andrici se distanţează în oarecare măsură de mediu.
Bîlteanu devine, aşadar, gloriosul diriguitor a două SIF-uri. Care, spre deosebire de practica înainte mergătorilor, se opreşte din dat dividende aiurea.
Unul din partenerii de afaceri ai lui Dragoş Bilteanu este Ioannis Papalekas, unul din ultimii profitori imobiliari supravieţuitori în criză.
Papalekas este un cumpărător de ocazie, la preţ de chilipir, al unor proprietăţi pe care le închiriază. De remarcat că, de fiecare dată când a realizat o achiziţie, Papalekas avea deja chiriaşii pregătiţi. Succesul lui Papalekas într-un domeniu falimentar a întreţinut speranţele unei întregi pleiade de dezvoltatori dornici să se amăgească cu o miraculoasă resurecţie a pieţei real estate.
Papalekas îl atrage pe Bîlteanu în mai multe proiecte imobiliare.
Cel mai important a fost cumpărarea proiectului Bucharest Tower Center, deţinut de SC Tower Center Internaţional SRL, de către fondul Globalworth Real Estate Investments. Acest fond, înfiinţat de Ioannis Papalekas, a fost cosmetizat şi listat pe bursa londoneză, unde a reuşit să atragă 53,6 milioane de euro pentru investiţiile imobiliare ale grecului, care a prezentat în Anglia piaţa românească drept una în dezvoltare, cu perspective nemaipomenite.
În înţelegere cu Bîlteanu şi Najib El Lakis, membru în CA al SIF 1 şi speculant pe cont propriu, pe banii unor conaţionali libanezi, cu nepreţuitul concurs al lui Gabriel Filimon, Papalekas aduce în unităţile fondului Globalworth resurse financiare însemnate, de 6.353.400 euro din fondurile SIF1 Banat-Crişana şi 4.763.424 lei din fondurile SIF 1 Muntenia, potrivit procurorilor.
E interesant că SIF4 raportează o deţinere la Globalworth, însă nu şi SIF 1...
De altfel, SIF Banat Crişana a transmis că nu a tranzacţionat niciodată, nu a deţinut şi nu deţine nici în prezent acţiuni emise de fondul Globalworth Real Estate Investments.
În total, Tower Center l-a costat pe Papalekas 58 de milioane de euro. Bîlteanu avea şi el o felie, pentru care a primit, prin Pokandro Limited, un offshore ca oricare altul, 6 milioane de euro, la care se adaugă 200.000 de acţiuni ordinare, pachet în valoare de 1.000.000 euro şi o creanţă de 5,6 milioane euro. Procurorii apreciază că bani plecaţi din SIF s-au întors la cei care au dispus plata, Bîlteanu şi El Lakis fiind arestaţi preventiv...
Papalekas cumpără cu entuziasm în continuare prin fondul listat la Londra.
E interesant cum investiţiile imobiliare sunt perdante pentru particulari şi entităţi juridice private (până şi casa lui Vîntu, din strada Paris nr. 34, sau "palatul" al lui Gigi Becali şi-au înjumătăţit valoarea, în ciuda locaţiilor speciale...), dar se arată spectaculos de rentabile pentru fonduri...
În martie 2013, Gheorghe Iaciu a cumpărat participaţiile de la dezvoltatorul imobiliar Impact, deţinute de fondatorii companiei Dan Ioan Popp şi Carmen Săndulescu. Acţiunile au fost scoase la vânzare prin executare silită, în urma nerambursării unui credit... Iaciu a cumpărat de la un executor judecătoresc... Ulterior, şi-a mărit treptat participaţia la Impact cu bani retraşi din SIF.
Acum deţine 49 %. În vara lui 2014, Iaciu a majorat capitalul social prin oferta publică, atrăgând astfel 18,1 milioane de euro de la investitori. Intenţionează să mai facă o majorare de capital anul viitor, tot prin ofertă publică, desigur, pentru a atrage fondurile necesare unui proiect imobiliar pe Bulevardul Barbu Văcărescu... Impact are un istoric... interesant...
Să fie cerere imobiliară în Bucureşti, de care noi nu ştim, nimeni nu ştie, dar Papalekas şi Iaciu au cunoştinţă, iar oamenii care nu ştiu în ce să mai investească în criză, au deplină încredere în acest monopol informaţional?
Tower Center a fost început de către o firmă, Avrig 35, în ideea că urmă să devină sediul Alpha Bank. În urma unor divergente între constructor şi beneficiar, clădirea oarecum finalizată a rămas neocupată. Avrig 35 a terminat-o cu împrumuturi succesive de la Industrialexport, societate administrată de Dragoş Bîlteanu. Aceasta a preluat treptat imobilul. În 2011, Tower Center a intrat în insolvenţă, pentru datorii către o firma din Belize, controlată de Papalekas şi Bîlteanu.
Acum a devenit o investiţie promiţătoare pentru investitorii britanici pentru care cuvântul "Tower" are o rezonanţă sonoră... deşi "Ion Mihalache" sună mai puţin încurajator...
Un optimism oarecare manifestă şi Statul Român. În goana după resurse, cu un buget cu valenţe artistice pronunţate, plin de procedee figurative, Guvernul trebuie să inventeze noi bani. La apogeul vânătoarei de vrăjitoare, Statul se gândeşte că a ignorat prosteşte singurele active sechestrabile, naţionalizabile într-un fel sau în altul, anume vechile active ale aceluiaşi Stat. Cu peste o mie de posibili investigaţi acţionari ai Fondului Proprietatea, cu două SIF-uri din cinci în vădit impas, generând alte 67 de nume de potenţiali făptutori de fapte penale, conglomeratele cu cele mai traficate titluri pe Bursa de Valori Bucureşti pot contribui decisiv la ruinarea acesteia şi la eliberarea unor resurse atât de necesare supravieţuirii aparatului de Stat.
De unde rezultă că, deocamdată, nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transferă, atâta doar că Statul se cocoaţă iar în vârful piramidei trofice... Iar în sectorul privat, câştigi, păgubeşti, negustor te numeşti... cu şansă de a parcurge un precis traseu onomastic - suspect, cercetat, învinuit, inculpat, apelant, recurent, deţinut, eliberat condiţionat...
Panica din ianuarie va răscoli cu siguranţă niscai resurse, aşa că maşinăria imprevizibilă a economiei româneşti se va mai învârti o vreme...
• ASF retrage avizele de administratori pentru Bîlteanu la SIF1 şi Hrebenciuc la SIF2
Autoritatea de Supraveghere Financiară a retras avizul de administrator al SIF Banat-Crişana (SIF1) acordat lui Dragoş Bîllteanu, a respins solicitarea de avizare a lui Najib El Lakis pentru un post în CA, în contextul anchetei DIICOT, şi a revocat avizul acordat lui Andrei Hrebenciuc ca administrator la SIF Moldova (SIF2).
ASF a respins la începutul lunii august avizarea lui El Lakis în funcţia de administrator, dar SIF Banat-Crişana a contestat la ASF decizia şi a obţinut revocarea acesteia la începutul lunii octombrie.
SIF Banat-Crişana are obligaţia să convoace în termen de 30 de zile adunarea acţionarilor şi să includă pe ordinea de zi un punct referitor la numirea unor noi administratori, pentru completarea Consiliului de Administraţie.
Totodată, ASF a decis că avizul acordat Consiliului de Administraţie al SIF Moldova "îşi încetează aplicabilitatea" în privinţa lui Andrei Hrebenciuc în calitate de administrator al societăţii.
SIF Moldova a informat, joi,că măsurile necesare implementării deciziei ASF vor fi luate în şedinţa Consiliului de Administraţie din 17 decembrie.
DIICOT a anunţat luni, înainte de deschiderea bursei, că desfăşoară o anchetă privind delapidarea patrimoniului SIF Banat-Crişana şi SIF Muntenia, precum şi manipularea pieţei de capital. Procurorii DIICOT au făcut luni 31 de percheziţii şi au audiat 25 de pesoane, din care cinci au fost reţinute.
Şeful SIF Banat-Crişana, Dragoş Bîlteanu, şi Najib El Lakis, membru în Consiliul de Administraţie al societăţii, au fost arestaţi preventiv.
Andrei Hrebenciuc a fost arestat preventiv într-un dosar privind retrocedarea ilegală a peste 40.000 de hectare de pădure. În acest dosar au mai fost arestaţi preventiv şi fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc, Paltin Sturdza, beneficiarul celor peste 43.000 de hectare pădure, şi deputatul Ioan Adam. În dosarul acesta este cercetat şi avocatul Nicolae Mergeani, anchetat sub control judiciar în dosarul DIICOT vizând SIF Banat-Crişana şi SIF Muntenia. (F.A.)
1. Problema
(mesaj trimis de Radu Mischie în data de 12.12.2014, 00:28)
Problema e de unde a aparut ideea banilor de la SIF1 ajunsi la GW. Oare au dat totusi bani dar nu i-au raportat (adica a fost, de exemplu, un imprumut)? Ca mi-e greu sa cred ca ar fi cumparat actiuni si acum, cu DIICOT la usa sa zica ca nu. Sau poate au facut schema prin SIF imobiliare, care e confundata cu SIF...
1.1. Sumele... (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de MA în data de 12.12.2014, 01:31)
...plecate spre Papalekas, atit din Sif1 cit (mai ales) din Sif4 sint, din informatiile mele, mult mai mari. Am citat cifrele oferite de procurori, pentru ca nu pot proba altceva si, nefiind ziarul meu, nu mi-am permis si nu mi s-ar fi permis sa speculez... Comunicatele oficiale si mai putin oficiale ale anchetatorilor sint redactate sau de un idiot, sau de un profesionist pervers...
1.2. Si cum.... (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Radu Mischie în data de 12.12.2014, 08:19)
... au iesit banii? Daca excludem investitiile in actiuni GW, inseamna ca ori s-au dat împrumuturi ori s-au scos banii cu sacoșa. Grav daca e asa, dar nu cred ca ar fi fost atat de imprudenti.
1.3. Exista vreo 50 de modalitati... (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de MA în data de 12.12.2014, 08:43)
... dar, cele mai simple - vorbesc strict ipotetic, nu afirm nimic -, sint cele care utilizeaza: firme controlate de SIF/ investitii realizate de SIF; banii varsati in contul vinzatorului se vireaza in contul unui partener al societatii care trebuie stipendiata/ vinzarea de catre SIF a unor active subevaluate/ transferuri spre offshore (cazul in speta)...
1.4. mda (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de Radu Mischie în data de 12.12.2014, 08:55)
Dar asta deja e in afara spatiului formal al SIF1 si SIF4, ceea ce nu a transparut din informatiile Diicot. Sunt si eu curios sa vad ce si cum, din cate stiu Papalekas avea bani in general (si acces la banci), nu pot sa imi dau seama de ce s-ar baga in chestii din astea. Si mai ales dupa ce a lansat GW, ca inainte, total privat, as mai fi inteles. Oricum, asteptam cu interes dezvoltarile
1.5. Papa.. (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de MA în data de 12.12.2014, 09:36)
...lekas are bani. Si stiti de ce? Pentru ca nu-i da. GW e o teapa, aia din UK cred ca e piata ca la ei, ca niste casoaie valoreaza ceva... Ca sa faca treaba asta, sa prosteasca pe prostii britanici, a avut nevoie de bani. Si i-a luat de la aia care ii aveau. Cum spuneam pe undeva, aia de la DIICOT nu ne spun tot, si ce ne spun, e redactat sibilinic...
1.6. Cumva de acord (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de Radu Mischie în data de 12.12.2014, 10:58)
Ma rog, eu ziceam ca Papalekas a avut bani si dinainte de GW, din tunurile pe care a reusit sa le dea (vezi Deutsche Bank si CityMall). Bilteanu din Deutsche Bank a luat banii cu care a cumparat Romenergo.
Dupa parerea mea, GW a aparut ca copie dupa NEPI. Papalekas si-a dat seama ca, daca impacheteaza activele si mai frumos, sub un fond de investitii, poate sa mai ia niste bani de la fraieri. Cam cum a facut si NEPI. Ma gandesc insa ca grecul e destul de destept, si daca si-a mai pus o lupa pe el (ca, vrand-nevrand, de cand a facut GW, e fortat sa fie un pic mai transparent) si cu SIF-urile cumva transparente (am zis "cumva") nu cred ca s-ar mai fi aruncat sa faca smecherii asa de grosiere. Vom vedea...
2. baieti de...baieti
(mesaj trimis de dan oradeanul în data de 12.12.2014, 00:35)
Conform unor surse credibile exista suspiciuni de spalare de bani(cca. 200 milioane EURO)in ceea ce priveste "grupul" HSBC-IACIU! Nu vi se pare interesant ca ALPHA BANK acorda creditul iar TASSOULAS(fost functionar Alpha Bank)ajunge in CA IMPACT? Sigur ca aceste comentarii trebuie sa fie scurte, de aceea ma rezum la urmatoarea concluzie: IMPACT-ul a fost si este probabil cel mai odios dezvoltator din Romania! Indiferent ca in conducerea sa s-au aflat Popp si Sandulescu(cu magarii de nedescris)sau acum IACIU-ANDRICI-MATEESCU!
2.1. Intre noi fie vorba... (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de MA în data de 12.12.2014, 01:39)
HSBC n-a dat neam atitia bani lui Iaciu. Acestuia i s-a oferit un minim, cit sa nu crape si nici sa nu razgindeasca. Afacerea pagubitoare pentru greci e in beneficiul unor domni britanici si est europeni sub pavilion britanic. Nu era Iaciu in masura sa dea bacsisuri la HSBC, ci mai degraba viceversa... Cit despre Impact... e interesant ce o sa declare Andrici, care e prezent, inafara de dosarul notoriu, si in niste daraveri descrise si pedepsite de Codul Penal in relatia cu primarul Craiovei si o anumita echipa de fotbal, dar si prin alte coclauri oltenesti... Poate vrea sa negocieze, e genul...
3. fără titlu
(mesaj trimis de Icx în data de 12.12.2014, 01:23)
Itele sunt incurcate. interesant este ca sau incurcat numai la SIF 1 si IV, dar toate SIF-urile se sustin intre ele. Hai sa ne uitam al ultimele AGA si vedem cu cat au votat SIF-urile pentru adoptarea hotararilor. Intersant ar fi daca DIICOt ar face verificari la toate SIF-urile, intrucat in presa au aparut afaceri si la SIF3 unde Chelu are om in Ca, Sif2, SIF3-unde stim ca s-a dus la puscarie Staicu, prieten cu Ciurezu de excursii in stainatate si de chefuri la Staicu la casa , fosta resedinta de ambasada, casa cumparata de Staicu cu ajutorul lui Ciurezu si presupun ca sunt multe altele. trebuie analizata relatia lui Fercala cu Ciurezu, investitiile comune si apartamentele in Sinaia. Astea sunt in mare cele stiute de mine, dar investitiile concentrate pe anumite societati de cei doi, exceptand cateva raman un mister. vanzarile de societati de Ciurezu si Fercala catre Chelu dor a pachetului majoritareste alta problema ce trebuie achetata de DIICOT.
3.1. SIF-urile... (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de MA în data de 12.12.2014, 01:46)
sint obiectivul Statului, care e cu ochii pe ele ca pitipoanca pe fotbalisti... Dar, festina lente, toate la vremea lor. Deocamdata "aparatul" lucra la FP, la nebunia cu retrocedarile, drepturile litigioase si supraevaluarile in serie... Acolo e o lista de 1000 de oameni... Cind o sa-i vina vremea lui alde Templeton sa dea socoteala stapinilor sai, o sa se lase cu sechestru pe niste detineri si, in ziua aia, se inchide bursa... Dupa, e timp si de SIF-uri...
4. E foame de bani baieti ...
(mesaj trimis de Dan Coe în data de 12.12.2014, 07:36)
... dupa cum zice o "cantare" celebra.Capitalismul romanesc se afla inca in faza acumularilor primare, faza in care nu se prea tine cont de reguli si lege. Nu poti construi o firma puternica lucrand doar cu capital imprumutat. Necazul cel mare e ca si statul "a flamanzit" si a inceput sa-si devoreze "copiii.
4.1. Esenta... (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de MA în data de 12.12.2014, 08:49)
capitalismulului e capitalul... Nu e tara pe lume unde un intreprinzator sa se apuce de treaba fara bani... mai putin asta, unde se fac firme cu 200 de lei capital social si sediu in sufragerie, pe comodat... Statul e el flamind, dar n-o sa se sature cu lozinca recuperarii prejudiciului in multe situatii, pentru ca beneficiul rezultat din prejudiciu s-a cheltuit pe prostii de mult... Asa ca, invatind din greseli, acum identifica bunurile si dupa aia trimite mascatii...
5. ASF ???!
(mesaj trimis de Theraflu în data de 12.12.2014, 09:45)
ASF sa dea rapid o instructiune si sa publice toti detinatorii a 1% din ultimii 5 ani si se vor vedea toate miscarile grupului infractional !
Ursache sa publice o data studiul ala de impact cu achizitiile incrucisate !
Cine la propus pe ursache in CA de la sif2moldova acum 5 ani ?
5.1. ursache inca e acasa ...dar nu cred ca va sta mult (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de actioanr sif1 în data de 12.12.2014, 11:23)
studiul de impact a fost facut de ursache in baie pe faianta... el a facut ce i=a disctat grupul infractional pentru ca avea propte solide la acel moment. acuma ar trebui ca si URSACHE sa discute despre studiul de impact impreuna cu bilteanu in aceasi celula.
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.12.2014, 12:46)
cum cine...ceocea!
6. Mizeria BVB
(mesaj trimis de iorga în data de 12.12.2014, 10:59)
Orice vrem sa spunem, oriunde ne indreptam, ajungem la aceiasi concluzie, jocurile murdare de pe BVB au singurul scop de a "stavili euforia celor care ar vrea sa investeasca in actiuni". Preturile sunt intrun "vertiginos si vijelios alunecus pe ROSU", intrebarea ar fi : dupa ce ajung la ZERO vom avea preturi pe bursa cu - (minus), fie ele SIF-uri sau alte simboluri ?, pentruca in afara catorva exceptii, toate joaca dubios, "pe loc si in JOS", strunite fara nici un fel de dubiu de "papusari bine dresati" si tinuti in "haturi". Fie ele SIF-uri sau alte simboluri, intrebarea este, mai merita sa investeti pe BVB doar pentru scopul de a deveni un fraier "jumulit, fript " si doar pentru a umple buzunarele unor smecheri dubiosi ?, bursa este, pana la urma o investiei in care poti "PIERDE DAR SI CASTIGA", NU doar o smecherie prin care buzunarele tale sa fie golite fara nici un fel de scrupule. de indivizi si operatiuni dubioase.
7. Premiul Nobel
(mesaj trimis de anonim în data de 12.12.2014, 11:21)
Balteanu e un geniu ce ar trebui premiat!El a reusit s-a creasca VUAN la sif1 prin delapidare!
7.1. KPMG (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.12.2014, 11:26)
Oare o multinationala ca KPMG poate fi chemată la DIICOT?Numai printr-un audit de exceptie poate creste VUAN-ul prin DELAPIDARE!
7.2. Raspunsurile corecte... (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de MA în data de 12.12.2014, 13:35)
...sint: Da. Si da.
7.3. Inlocuirea KPMG (răspuns la opinia nr. 7.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.12.2014, 15:15)
La AGA sif1 pe langa punctul in care se propun noi administratori sa se introduca un alt punct cu alegerea uneI alte firme de audit!
8. fără titlu
(mesaj trimis de sorin în data de 12.12.2014, 11:24)
De acord cu ce scrieti, mai putin concluzia repetata in mai multe randuri ca domeniul imobiliar e falimentar. Vedeti ritmul constructiilor in Bucuresti si imprejurimi si vanzarea de locuinte si birouri care reflecta contrariul. Deasemenea, chiar dvs. spuneti in articol ca Papalekas cumpara imobile pentru care are deja clienti.... si atunci de unde concluzia?
8.1. Studiu din 2011, aprilie... (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de MA în data de 12.12.2014, 11:42)
Raport cerere/oferta in Bucuresti... Spatii de locuit 1/3; birouri 1/10; spatii comerciale 1/6; spatii de productie industriala 1/25. As dori sa mai arat trei lucruri: 1. Cererea e mai mica decit oferta in imobiliar, la nivel national, din 1981, in mod constant. 2. Statisticile care dau preturile pe segmente sint stipendiate si iau in calcul pretul cerut si nu valoarea tranzactiei... 3. Atita timp cit exista afise in geam cu textul " To let!" sau "For rent or sale!", dezastrul e vizibil din avion. Vinzarea e un tip de afacere, inchirierea- altul... Disperarea nu e o afacere.
8.2. PS (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de MA în data de 12.12.2014, 11:55)
Romania e si tara unde chiria e mai mare decit venitul locatarului... Pentru un echilibru corect... Salariu mediu net, real: 1500 lei. Chirie medie: 500 lei (medie! 3,4 camere) Chirie, rata de amortizare in 12 ani, conduce la valoare casa: 72000 lei =16000 euro. Pentru o afacere cu vinzari de, sa spunem, 100000 lei/luna chiria spatiului nu poate depasi 3-4000 de lei. Sau altfel: o banca nu poate imprumuta cuiva 100000 de euro pentru o locuinta la un venit de 500 de euro. Si nici nu poate imprumuta pe 30 de ani fara un orizont de prognoza si in absenta unor statistici realiste. In opinia mea, un metru patrat in Bucuresti face 100 de dolari daca deasupra e Atheneul Roman.
8.3. Adevarul e gri (răspuns la opinia nr. 8.1)
(mesaj trimis de Radu Mischie în data de 12.12.2014, 11:55)
Gasim destule spatii din astea cu "To let" in Bucuresti. Numai ca Papalekas nu e investitor in ele. El a reusit (e o alta poveste cum), sa aiba in general claridi premium, cu o gramada de chiriasi. Si acum se concentreaza doar in zona Barbu Vacarescu-Floreasca (unde, nu stiu cum dracu, trag toti sa ajunga). Ma rog, are acel TCI (care si ala are chiriasi), precum si City Mall (nu stiu ce chiriasi are ala, dar oricum, la ce afacere a facut din vanzarea si recumpararea lui, isi permite inclusiv sa il tina gol). Deci adevarul e gri. In piata imobiliara clar cererea e mai mica decat oferta, dar Papalekas a reusit sa se miste astfel incat la el sa nu fie discrepanta chiar asa de mare, poate chiar sa fie 100% ocupat.
8.4. Adevarat! (răspuns la opinia nr. 8.3)
(mesaj trimis de MA în data de 12.12.2014, 12:05)
Papalekas a facut un bun lobby (la noi se numeste trafic de influenta...) si a adus chiriasi in baza relatiilor personale. Daca vinde o cladire, isi poate lua chiriasii cu el. Multinationalele functioneaza precum coruptul Stat roman. Imi dai 15000 pe luna de la compania unde esti manager si iti dau 5000 inapoi ad labam... Sint vile inchiriate unor misiuni diplomatice pentru 20-30000 pe luna, cu parandarat de 70 la suta. Dar sint exceptii inevitabile, intilnibile oriunde pe mapamond, mai ales in tarile cu discrepante, fara clasa mijlocie si cu un echilibru straniu de preturi... Ideea e ca s-a acreditat veridicitatea principiului pozitivisto-stahanovisto-idiot "what one man can do, another can do"... Si unul ca Iaciu, fara geniu, crede ca daca poate Papalekas, poate si el.
8.5. Curat adevar (răspuns la opinia nr. 8.4)
(mesaj trimis de Radu Mischie în data de 12.12.2014, 12:37)
in expresia "daca vinde o cladire, isi ia chiriasii cu el" (si, in general, in toata postarea). Ideea e ca in piata imobiliara sunt unii destepti, care cumpara ca sa revanda unor fraieri, si niste fraieri, care cumpara de la ceilalti, gandindu-se ca au facut afacerea secolului. Pana acum, Papalekas a fost intre baietii destepti (vezi City Mall prima vanzare, precum si Deutsche Bank). Sa vedem daca ii mai merge. Si, mai curios sunt cu privire la NEPI, care arunca cu banii in stanga si in dreapta, pe active mai mult sau mai putin bune (spre deosebire de Papalekas, care pare ca isi alege achizitiile cu mai multa grija). Poate aveti timp la un moment dat de o analiza in domeniul asta, desi ar trebui sa spuneti prea multe adevaruri dure :)
8.6. NEPI... (răspuns la opinia nr. 8.5)
(mesaj trimis de MA în data de 12.12.2014, 12:54)
sint niste sud africani. Acest tip de fond e incurajat tacit in patria mama pentru ca sustine moralul populatiei... Cam ce face Gabriel la Rosia Montana. Aur nu mai e de pe vremea dacilor, dar firma e cotata pe bursa in Canada. Se publica in presa ca s-au facut prospectii in Romania, tara pe care canadianul mediu nici nu indrazneste sa incerce s-o caute pe harta, s-a facut un contract de concesiune si s-a dat lovitura. Cresc actiunile! Se bate lumea pe ele... Nu a inceput exploatarea pentru ca sint proteste! Sint interese acolo unde sint bani! E mina rusilor! Si curg banii catre Gabriel, dar nu din exploatarea aurului, ci de la investitorul canadian ingrijorat ca n-are idei mai bune de ce sa faca cu banii... In Franta, unii tocmai si-au amintit de teapa cu Louisiana din secolul XVIII si au aparut niste speculatii cu niste active outre mers, prin Noua Caledonie, la vreo 2000 km de Noua Zeelanda... Da' ce sa mai vorbim, avem la noi FP, SIF-urile... ale caror active sint raspindite si greu de vizionat sau pretaluit...
9. BREAKING NEWS!
(mesaj trimis de MA în data de 12.12.2014, 13:32)
Sub acest semnal de alerta maxima tocmai ce a inceput ZF sa-l spele pe Papalekas! Dar ce era oare asa de important incit ditamai cotidianul sa-si intrerupa emisia si spalatului mortilor consacrati?!? Pai cica ca breaking news ca Consiliul Concurentei l-a avizat pozitiv pe "omul de afaceri elen" sa mai cumpere un bloc... Si e laudat discret omul de afaceri elen, asa, ca intre infractori...
10. URMEAZĂ IACIU
(mesaj trimis de Stavrositu machi în data de 12.12.2014, 19:08)
Surse ocazionale spun ca artizanul furăciunile de la SiF-URI e machedonul de la Doraly, IACIU. El este unul din oamenii de încredere al Elenei UDREA. Se pare ca a fost chemat la DNA si pentru dosarul ANRP, el e singurul din lot care nu a primit mandat se pare ca a colaborat, a vărsat tot ........
10.1. Ei... (răspuns la opinia nr. 10)
(mesaj trimis de MA în data de 12.12.2014, 19:32)
Nu e Iaciu cel mai calificat din tara la artizanat financiar... Nu stiu daca ati vazut vreodata afaceristi machidoni in biotopul lor natural... Nu sint o specie prea subtila de pradatori. Si cind s-a facut ingineria din 2012 a fost nevoie de creierul lui Juravle... Dar cu retrocedarile e adevarat! Nu cred ca l-au chemat deja, ca s-ar fi televizat. Plus ca am vazut ca nu mai e la moda chematul, ci saltatul matinal mascat... Dar o sa-l.
11. Actualizare Ha! Ha! Ha!
(mesaj trimis de anonim în data de 12.12.2014, 20:56)
Stefan Dumitru, omul de casa si de alte imobile a lui Bilteanu, e pus de paza la stana SIF 1. Poate doar provizoriu, pana il salta si pe el. Oricum ASFeii sunt total idioti, din cei trei care au mai ramas sa administreze SIF1, cel putin doi sunt acolitii lui Bilteanu, din care unul pana nu demult era reprezentantul Romenergo iar celallalt i-a rerezentat interesele in firmele cipriote. Atia trebuie sa conduca siful si sa aleaga noii admnistratori?!?!? Basca ca da trei din sapte administratori nu pot sa decida valabil. Sau poate asta se doreste, sa-i lase sa fac ce vor iar apoi sa poata spune ca oricum deciziile nu erau statutatre.