VOCI Einstein în vizită "relativă" în România

Nu pretind că aş fi un cunoscător al teoriilor lui Einstein, ci doar că am auzit, ca şi dvs., de teoria relativităţii. Dacă ea se aplică, peste tot în lume, îndeosebi în special în fizică, este bine să ştiţi că în România se aplică şi în activitatea INS (Institutul Naţional de Statistică) şi a MFP (Ministerul Finanţelor Publice).

De ce spun asta?

Mă refer la două ştiri recente:

- demisia, la 4 ianuarie 2013, a lui Vergil Voineagu, din funcţia de preşedinte (echivalent secretar de stat) al INS, pentru erorile la calcularea PIB pentru anul 2011;

- comunicatul MFP privind execuţia bugetară pe 2012, din care putem afla, în linii mari, că deficitul a fost mai mic decât în 2011.

Ba chiar MFP ne-a prezentat şi procentele din PIB, în condiţiile în care nu ştim cât de "relative" au fost datele INS privind PIB din 2011 (că doar de-aia a fost demis Voineagu) şi "atenţie!!!" INS încă nu a publicat datele privind PIB pe 2012.

MFP se umple de ridicol şi mai mult, analizând cantitativ şi calitativ execuţia bugetară faţă de 2011, raportată la PIB.

Apare cel puţin o întrebare legitimă: de ce mai avem nevoie (noi, ca cetăţeni, dar şi MFP) de INS, dacă nu aşteptăm cifrele acestei instituţii legate de PIB?

Doi la mână: la ce informaţii s-a raportat MFP atunci când a făcut publice respectivele date?

Trei, cu voia dumneavoas-tră: care este referenţialul nostru când vorbim de date macro-economice?

Vă mai amintiţi de marea problemă de la referendumul de anul trecut? Câţi români cu drept de vot există?

Dacă îmi aduc aminte bine, în acest an este termenul limită stabilit de Comisia Europeană pentru finalizarea şi publicarea datelor de la recensământ.

Pe surse, se pare că, dintr-o eroare, INS a recenzat numai circa 85% din populaţia României. De asemenea, ar fi apărut unele probleme la integrarea datelor culese de operatorii de pe teren. Unele dificil de surmontat... Dar hai să nu dăm prea mult "din casă", pentru că nou instalatul preşedinte al INS, Andrei Tudorel, ar fi bine să le afle de la subordonaţii lui, nu de la noi.

Noi doar am vrut să arătăm o problemă care poate avea consecinţe extrem de negative pentru România. Unele ar putea fi din zona afectării securităţii naţionale.

Tocmai acum, în acest an, când debutează negocierile la nivelul UE pentru stabilirea bugetelor ce vor fi alocate până în 2020. Vă daţi seama că dacă, în hârtii, suntem mai puţini, vom primi mai puţin?

Vă daţi seama că, dacă PIB-ul este calculat greşit, modul de realizare a bugetului este relativ?

Vă daţi seama că cei care se presupune că sunt doctori în statistică şi în a căror numărătoare precisă s-au investit milioane de euro - de fapt relativizează totul... Einstein ar fi invidios!

Precum savantul, aş spune aşa - "Dragii mei, aveţi grijă ce număraţi, că relativ este totul", inclusiv prognozele de creştere economică.

Ce să mai zic? Unii din INS spun că a relativiza este foarte important nu doar pentru INS şi unii politicieni (zică-se că unele date se mai refac, aşa ca să "ieşim bine" la anumiţi indicatori, fie din raţiuni electorale, fie pentru Eurostat), dar chiar şi pentru interesele strategice ale României. Zic unii, că dacă nu "relativizăm" indicatorii macroeconomici pe 2005-2006, nici azi nu am fi îndeplinit criteriile pentru a fi admişi în UE...

Deci, dacă interesele o cer, atunci să relativizăm dragii mei... La urma urmei este vorba de statistică, iar aceasta lucrează cu multiple probabilităţi...

Ca şi Româ-nia, per ansamblu, care aproximează tot ce face în aproa-pe orice domeniu, la fel procedează şi INS.

La ce ne trebuie nouă date clare, precise, exacte? Doar nu suntem nemţi... cum a fost Einstein.

Dacă ar veni în vizită în România, Einstein ar fi mândru. Cum nimeni nu a putut demonstra faptic că E=mc2 şi nimeni nu a putut atinge viteza luminii (ca să poată valida sau invalida teoria sa), la INS ar fi putut găsi demonstraţia clară a teoriei relativităţii.