Vosganian: "Intrăm într-o fază pozitivă a ciclului economic"

Ţara noastră intră într-o fază pozitivă a ciclului economic, a afirmat, ieri, într-o conferinţă de presă, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, subliniind că productivitatea muncii a avut o creştere de 5,5%, în primele şapte luni ale anului în curs comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2012. Pentru comparaţie, anul trecut, în acelaşi interval, a fost înregistrată o scădere de 0,2% în domeniu.

Deficitul nostru comercial nu va urca la 4% din PIB, la finalul anului, în condiţiile în care, în primele şapte luni, valoarea indicatorului a fost de 3,13 miliarde euro, mai redusă cu 2,23 miliarde euro faţă de cea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut, a precizat Vosganian, adăugând: "Este o performanţă care arată că nivelul de competitivitate a exporturilor româneşti a crescut. De asemenea, pentru prima dată, la jumătatea acestui an, contul curent a înregistrat un excedent".

Potrivit oficialului, în primele şapte luni ale anului, exporturile au ajuns la 28,19 miliarde euro, în creştere cu 7,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, iar importurile au fost de 31,32 miliarde euro, în scădere cu 0,7%. Industria a crescut cu 6,9%.

Cu toate acestea, performanţele economice nu vor fi resimţite în nivelul nostru de trai în condiţiile în care creşterea economică nu va depăşi 2%.

"Creşterea ar trebui să fie de 4% pentru a se putea reflecta în nivelul de trai", a amenţionat ministrul de resort.

Totuşi, Vosganian a spus că, în luna iulie, numărul insolvenţelor a fost de 2.600, cu 23% mai puţine decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul firmelor care au intrat în procedura de insolvenţă în august fiind de 976, în scădere cu 30%.

"Mai sunt două vulnerabilităţi: capacitatea redusă de absorbţie a pieţei interne, din cauza veniturilor scăzute ale populaţiei, şi nivelul redus de investiţii directe. Deci, consumul şi investiţiile trebuie să fie o prioritate în perioada următoare", a mai spus Varujan Vosganian.

Potrivit oficialului, este nevoie să vindem mai mult la intern: "Nu este normal ca 95% din producţia de armament de la noi să fie exportată".

Domnia sa a ţinut să sublinieze că evoluţia pozitivă a exporturilor decurge din volumul investiţiilor străine directe înregistrat înainte de 2008.

• Creşteri mari la exporturile în Mexic, Libia, Indonezia, Thailanda

Ţările în care exporturile noastre au crescut cel mai mult sunt Mexic (118%), Libia (154,4%), Indonezia (159,2%), Thailanda (105,4%).

Primele 12 ţări de destinaţie a mărfurilor autohtone, unde merge aproape 70% din exportul nostru, sunt Germania, Italia, Franţa, Turcia, Ungaria, Marea Britanie, Bulgaria, Federaţia Rusă, Olanda, Polonia, Spania şi Austria.

În perioada analizată, livrările către ţările membre UE au înregistrat o creştere de 7%, în timp ce exporturile în zona extra comunitară şi-au menţinut trendul mai accentuat de creştere, înregistrând un ritm de 9,4%.

Cele mai exportate produse româneşti sunt autoturismele (7,2% din totalul exporturilor, în creştere cu 57% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut), componente auto (7,2% din total exporturi), fibre, cabluri şi conductori electrici izolaţi (5,8%), mobilier din lemn (3,4%).

Peste 76% din mărfurile exportate sunt produse manufacturate, provenind din industria constructoare de maşini şi echipamente de transport (42,5% din total), precum şi din industria uşoară, metalurgică şi prelucrarea lemnului (33,6%). Produsele agroalimentare reprezintă 7,1% din total, produsele chimice - 6,1%, materiile prime - 6,1%, iar combustibilii - 4,6%.

La import, ponderea maşinilor, echipamentelor, mijloacelor de transport reprezintă 34,7% din total, produsele chimice - 14,6%, combustibilii - 9,1%, produsele agroalimentare - 7,7%, iar materiile prime - 3,6%. Produsele manufacturate ale altor ramuri reprezintă 30,3% din total.

Importurile continuă să fie alcătuite, pe de o parte, din bunuri de investiţii sau produse industriale de completare pentru industria românească (peste 65%) şi, pe de altă parte, din purtători de energie, materii prime şi materiale (peste 12%). Produsele agro-alimentare au reprezentat 7,7% din importuri, comparativ cu 7,1% din exporturi.

Cel mai mult importăm ţiţei şi gaze naturale, produse din rafinarea ţiţeiului, părţi şi componente pentru autovehicule, medicamente, fire, cabluri, conductori electrici izolaţi, aparatură de telefonie, autoturisme.

• Strategia Naţională de Export, în dezbatere publică

Ministerul Economiei a lansat, ieri, în dezbatere publică, Strategia Naţională de Export 2014 - 2020, urmând ca documentul rezultat în urma consultărilor să fie prezentat Guvernului spre aprobare.

Varujan Vosganian a declarat că Strategia nu pune bază pe creşterea cantitativă a exporturilor, ci pe cea calitativă.

Va fi reorganizată reţeaua comercială externă, autorităţile urmând să orienteze unele părţi ale exporturilor către ţări terţe.

Principalele elemente de noutate ale Strategiei include, printre altele, transpunerea unor obiective strategice în planurile multianuale. Atragerea fondurilor europene, dezvoltarea capacităţii întreprinderilor mici şi mijlocii de a accesa pieţele externe şi creşterea capacităţii instituţionale reprezintă trei dintre priorităţile Strategiei. Potrivit lui Vosganian, aceasta este structurată pe trei mari axe - investiţiile străine, capacitatea de inovare şi lanţurile valorice, finanţarea comerţului fiind o altă direcţie a strategiei.