"Vrăjitorul" Draghi nu mai poate hipnotiza pieţele?

Piaţa obligaţiunilor guvernamentale din zona euro a înregistrat un atac de panică în ultimele zile, în ciuda optimismului manifestat de Mario Draghi, preşedintele BCE.

Se pare că investitorii s-au concentrat mai mult asupra conotaţiilor negative ale creşterii volatilităţii, pe o piaţă a cărei lichiditate a fost serios afectată de lansarea programului de relaxare cantitativă.

Astfel, randamentul obligaţiunilor Germaniei cu maturitatea la 10 ani a crescut de aproape două ori faţă de sfârşitul lunii trecute, până la 0,95%. Faţă de minimul istoric de 0,077%, înregistrat în a doua jumătate a lunii aprilie 2015, randamentul a crescut de peste 12 ori (vezi graficul 1).

Randamentul obligaţiunilor de 30 de ani a crescut cu 50 de puncte de bază în ultimele zile şi a depăşit pragul de 1,6%.

La prima vedere, nivelul costurilor de finanţare pe termen lung nu este semnificativ, cel puţin dacă privim media istorică. Importantă este, însă, creşterea explozivă, care poate crea haos la nivelul portofoliilor de obligaţiuni guvernamentale, mai ales pe fondul unui grad ridicat de leverage.

"Declinul obligaţiunilor din zona euro a şters profitul din 2015, pe fondul revenirii inflaţiei", scria Bloomberg înainte de şedinţa de politică monetară a BCE.

În Financial Times se arată că "Draghi a alimentat vânzarea masivă a obligaţiunilor din zona euro" prin declaraţiile sale, în condiţiile în care "a existat speranţa că Mario Draghi va încerca să tempereze volatilitatea pieţei", după cum a declarat Justin Knight, analist la UBS, pentru cotidianul financiar britanic.

Mario Draghi a explicat tendinţa de creştere a randamentelor obligaţiunilor prin îmbunătăţirea perspectivelor creşterii economice şi creşterea aşteptărilor inflaţioniste, dar a precizat că factorii determinanţi nu pot fi izolaţi cu precizie.

"Trebuie să ne obişnuim cu perioadele de volatilitate ridicată", a declarat preşedintele BCE, deoarece "la un nivel redus al dobânzilor, preţul activelor financiare manifestă o volatilitate ridicată".

În cadrul conferinţei de presă care a urmat deciziei de politică monetară, un jurnalist a amintit o declaraţie recentă a economistului american Robert Shiller, care a avertizat participanţii la întâlnirea recentă a miniştrilor de finanţe şi bancherilor centrali din ţările G7 despre pericolul bulelor speculative generalizate la nivelul pieţelor financiare.

"Nu există niciun risc pentru stabilitatea financiară", a răspuns preşedintele BCE. Opiniile sale nu par să găsească un ecou larg în cadrul sistemului financiar. "Piaţa nu este foarte eficientă în aceste zile deoarece QE distorsionează totul", a declarat Yoram Lustig, administrator de fond la Axa Investment Managers, pentru FT, iar "mişcările violente se datorează lipsei lichidităţii".

La întrebarea unui jurnalist privind lecţiile principale ale crizei, Draghi a preferat să arunce vina peste Ocean. "Criza a avut originea în altă jurisdicţie şi a fost importată în Europa", a declarat preşedintele BCE, iar una dintre cauze a fost "politica monetară prea relaxată". Acesteia i s-a adăugat şi relaxarea condiţiilor de reglementare în ceea ce priveşte gradul de leverage sau renunţarea la limitele de îndatorare.

Mario Draghi a mai precizat că lecţiile crizei au fost învăţate şi, chiar dacă a recunoscut că nu ştie de unde va veni următoarea criză, şi-a exprimat încrederea că "am făcut tot ce se putea pentru a consolida industria serviciilor financiare".

Dar este destul, în condiţiile în care gradul de îndatorare al guvernelor din zona euro a crescut, iar scăderea marginală a acestuia la nivelul sectorului privat nu este, nici pe departe, suficientă pentru a aştepta creştere economică pe baza reluării creditării?

Cu toate acestea, BCE consideră că efectele programului de relaxare cantitativă sunt tot mai vizibile, deşi optimismul s-a mai temperat. "Ne aşteptăm la extinderea redresării economice", a declarat Mario Draghi, iar un jurnalist i-a cerut să explice de ce a renunţat la "extinderea şi întărirea redresării economice". Preşedintele BCE a răspuns că ultimele date statistice nu au corespuns aşteptărilor, dar perspectivele sunt bune, pe fondul cererii interne puternice.

Continuarea programului de relaxare cantitativă va stimula în continuare economia zonei euro, în condiţiile în care "cererea internă şi, mai ales, consumul privat au fost factorii determinanţi ai redresării". Creşterea inflaţiei nu îngrijorează BCE, ale cărei prognoze arată un avans anual al preţurilor de consum de 0,3% în 2015, 1,5% în 2016 şi 1,8% în 2017.

Din păcate, pentru unele ţări din nucleul dur al zonei euro, cum sunt Olanda sau Austria, prognoza inflaţiei este, deja, prea optimistă. Ultimele date din Olanda arată o creştere anuală a indicelui preţurilor de 1,1% în luna mai 2015, semnificativ peste aşteptările pieţei, în timp ce preţurile din Austria au crescut cu o rată anuală de 1% în aprilie 2015.

Oare vor apărea divergenţe semnificative între economiile din zona euro până la finalizarea QE şi cum va reacţiona BCE, având în vedere că a promis executarea neabătută a programului de tipărire?

Pe lângă susţinerea cererii interne de către politica monetară, "exporturile zonei euro ar trebui să beneficieze şi de îmbunătăţirea competitivităţii preţurilor", a mai declarat Mario Draghi. Fără a folosi termenul de "război valutar", preşedintele BCE şi-a exprimat, astfel, speranţa că deprecierea euro faţă de dolarul american va impulsiona exporturile.

Este puţin probabil, însă, ca deprecierea monedei unice să funcţioneze şi în T2 2015, în condiţiile în care EUR s-a apreciat faţă de USD cu aproape 6% de la sfârşitul trimestrului anterior, după un declin de peste 11% în T1 2015 (vezi graficul 2).

Se pare că vom asista la o "dizolvare" treptată a eficienţei QE până la sfârşitul anului, pe fondul refuzului autorităţilor guvernamentale europene de a trece la aplicarea unor adevărate programe de reforme structurale.

Ce mai rămâne pentru BCE? Să adopte atitudinea şi noile principii ale Băncii Japoniei, a cărei "politică monetară este inspirată de Peter Pan", conform unui articol din Financial Times.

Haruhiko Kuroda, guvernatorul Băncii Japoniei, a declarat, în cadrul unei conferinţe recente, că "puterea convingerii este unul dintre cele mai bune instrumente de politică monetară". Kuroda a amintit audienţei de povestea lui Peter Pan, unde "în momentul în care te îndoieşti că poţi să zbori, nu vei mai zbura niciodată".

În opinia guvernatorului Băncii Japoniei, pentru a fi totul bine nu este nevoie decât de "atitudine pozitivă şi convingere". Ce ar mai fi de spus?

La finalul conferinţei de presă, Mario Draghi a părăsit sala însoţit de doi membri ai dispozitivului de securitate, a căror sarcină a fost, probabil, descurajarea aruncătorilor de confeti.

Oare mai crede preşedintele BCE în miracolul tipăririi şi conducerea pieţelor pe calea cea bună?