Washington Post: "România, printre statele care au găzduit programele de tortură CIA"

Actualizare 21:38 Directorul CIA: "Agenţia a folosit metode reprobabile de interogare"

Agenţia Centrală de Informaţii din SUA (CIA) nu era pregătită să deţină suspecţi de terorism şi a folosit metode "reprobabile" de interogare, a recunoscut astăzi directorul instituţiei, John Brennan, adăugând că, totuşi, CIA s-a aflat "pe un teren necunoscut", scrie AFP.

Totodată, agenţia a aplicat reforme ca să evite tehnicile brutale de interogare, a spus Brennan, exprimându-şi mândria că instituţia a contribuit la menţinerea securităţii în Statele Unite ale Americii.

"Au fost folosite metode reprobabile de interogare. CIA s-a aflat pe un teren necunoscut. Nu eram pregătiţi. Nu aveam experienţă în deţinerea suspecţilor de terorism şi puţini agenţi aveau pregătire pentru interogatorii", a recunoscut John Brennan.

Oficialul a mai apreciat că este imposibil să ştim dacă, prin metodele brutale, au fost obţinute informaţii valoroase, dar a subliniat că CIA nu a înşelat publicul şi nici liderii politici.

"CIA a contribuit la menţinerea securităţii în Statele Unite - suntem mândri de acest lucru. Niciun reprezentant al CIA nu a fost consultat pentru elaborarea raportului ce vizează tehnicile de interogare. Agenţia Centrală de Informaţii s-a reformat, ca să evite repetarea problemelor", a punctat Brennan.

---

Actualizare 09:03 Oficial american: "SUA nu mai au niciun deţinut în Afganistan"

Statele Unite nu mai deţin niciun prizonier în Afganistan, la 13 ani după ce au invadat ţara şi răsturnat regimul talibanilor, a anunţat, ieri, un responsabil american, citat de AFP.

Această sursă, care a solicitat anonimatul, a adăugat că ultimii prizonieri "originari din terţe ţări" - care nu sunt nici americani şi nici afgani - nu mai sunt sub responsabilitatea SUA şi că Pentagonul nu mai dispune de niciun centru de detenţie în Afganistan.

Kabulul va administra toate închisorile din ţară după intrarea în vigoare a tratatului bilateral de securitate, la 1 ianuarie 2015, potrivit acestui responsabil.

Printre aceste închisori se numără complexul foarte controversat Bagram, la 40 de km de Kabul, unde prizonieri au fost torturaţi în timpul "războiului împotriva terorismului", decretat de preşedintele George W. Bush în urma atentatelor din 11 septembrie.

Statele Unite au transferat afganilor autoritatea acestei închisori, poreclită "Guantanamo din Orient", în primăvara anului 2013, dar au păstrat controlul asupra a peste cincizeci de deţinuţi străini, printre care mulţi pakistanezi, aminteşte AFP.

--------------

România se află printre statele care au găzduit operaţiuni ale CIA împotriva grupării teroriste al-Qaeda, cunoscute în interiorul serviciului sub denumirea de "Extrădare, Detenţie şi Interogare", care au luat în vizor 119 suspecţi de terorism, ţinuţi în "locaţii negre" din afara SUA, conform Washington Post. Publicaţia americană prezintă concluzii ale jurnaliştilor săi, care au consultat un rezumat al raportului publicat de Senatul american despre tehnicile "brutale" folosite de CIA pentru interogarea suspecţilor de acţiuni de terorism.

Acest sumar conţine informaţii şi nume cenzurate, iar statele folosite de CIA pentru acţiunile de interogare sunt menţionate, în document, prin nume de cod bazate pe culori (ex: "ţara violet", "ţara verde").

Potrivit Washington Post, la apogeul programului, Serviciul Central de Informaţii din SUA avea închisori secrete în ţări precum Afghanistan, Thailanda, România, Lituania şi Polonia.

Numele de cod folosit de CIA pentru presupusa închisoare care ar fi funcţionat în ţara noastră între 2003 şi 2005 este "Locaţia Neagră pentru Detenţie".

Conform raportului, CIA ar fi încheiat în 2002 o înţelegere cu o entitate dintr-o ţară (al cărei nume este cenzurat, dar pe care Washington Post o descrie ca fiind România), pentru ca aceasta să găzduiască un centru de detenţie al CIA. În 2003, conducerea CIA ar fi invitat misiunea sa din această ţară, identificată ca fiind România de Washington Post, să identifice metode prin care poate sprijini entitatea locală să "demonstreze la cel mai înalt nivel guvernamental" cât de mult îi apreciază cooperarea şi sprijinul pentru programul de detenţie.

Misiunea a răspuns cu o "listă de dorinţe" ("wish list"), iar valoarea exprimată în document, de milioane de dolari, este cenzurată. Raportul notează că CIA a alocat o sumă mai mare în scopul "subvenţionării" statului respectiv, recunoscut de Washington Post ca fiind ţara noastră.

În toamna lui 2003 au fost transferaţi deţinuţi ai CIA în "Locaţia Neagră pentru Detenţie", mai susţine Raportul.

Tot în 2003, ambasadorul american de la acea vreme în ţara "neagră" (România, identificată de Washington Post) a vrut să contacteze oficialii Departamentului de Stat (Ministerul de Externe american), pentru a se asigura că aceştia ştiu de existenţa închisorii CIA şi posibilul ei impact asupra relaţiilor dintre SUA şi guvernul ţării respective. Misiunea CIA i-a comunicat că acest lucru "nu este posibil" şi că nimeni din Departamentul de Stat, nici măcar secretarul de stat, nu a fost informat despre închisoare.

În 2003, ambasadorul Statelor Unite în România era Michael Guest.

Contactaţi ieri de ziarul BURSA, reprezentanţii Ambasadei SUA la Bucureşti ne-au declarat că nu comentează cu privire la concluziile raportului Senatului american privind închisorile CIA.

Ambasadorul menţionat în Raport a considerat poziţia CIA "inacceptabilă" şi a cerut un act semnat cel puţin de consilierul pe probleme de securitate al preşedintelui SUA, prin care să-i confirme că CIA are dreptul să desfăşoare programul de detenţie. Diplomatul a mai solicitat un act care să ateste că tehnicile de investigaţie ale CIA respectă drepturile omului şi un ordin explicit, care să-i interzică să discute pe acest subiect cu secretarul de stat. Conducerea CIA a cerut atunci intervenţia secretarului de stat adjunct Richard Armitage, care l-a sunat pe ambasador, potrivit Raportului. Armitage a cerut CIA să îi informeze permanent pe el şi pe secretarul de stat, pentru a nu fi luaţi pe nepregătite dacă un ambasador ar mai fi ridicat astfel de probleme, mai precizează Raportul.

În mai 2004, dezvăluiri despre abuzurile comise la închisoarea din Abu Ghraib din Irak l-au determinat pe acelaşi ambasador să ceară informaţii privind condiţiile de detenţie şi metodele de interogare folosite de CIA, se mai arată în documentele Senatului. În toamna lui 2004, când ambasadorul a solicitat să vadă documentele care autorizează programul de detenţie, CIA a cerut din nou ajutorul lui Armitage, care a făcut iarăşi o serie de "remarci dure", privind faptul că el şi secretarul de stat au fost ţinuţi deoparte de discuţiile din Consiliul Naţional de Securitate (echivalentul american al CSAT) despre programul de detenţie al CIA. Potrivit registrelor CIA citate în raport, Armitage ar fi pus la îndoială şi rezultatele acestui program.

Autorii raportului nu ştiu dacă întrebările ambasadorului au primit un răspuns, dar ulterior acesta l-a susţinut pe şeful misiunii CIA într-o prezentare către o entitate a statului presupus ca fiind România.

În prezentare nu s-au dat detalii despre tehnicile de interogare, dar s-a afirmat că acestea au permis obţinerea de informaţii de la Khalid Sheikh Mohammed şi alţi deţinuţi de nivel înalt. De asemenea, prezentarea ar fi inclus şi alte afirmaţii "incorecte", supraevaluând importanţa mărturisirilor obţinute de la deţinuţii CIA despre "Complotul de la Karachi", "Complotul de la Heathrow", "Complotul celui de-al doilea val" şi "Celula Guraba".

De asemenea, prezentarea menţionează că preşedintele SUA a cerut să nu fie informat unde se află centrele de detenţie, pentru ca nu cumva să divulge accidental informaţia.

• Polonia cere acces la raportul Senatului american privind CIA

Parchetul din Cracovia (Polonia), care anchetează informaţiile despre închisorile secrete ale CIA în Polonia, a anunţat marţi seară că va cere acces la raportul Senatului american privind interogatoriile violente ale suspecţilor Al-Qaida după 11 septembrie, potrivit Mediafax, care citează agenţia poloneză PAP. "Vom cere părţii americane să ne trimită originalul acestui document", a declarat purtătorul de cuvânt al Parchetului, Piotr Kosmaty.

"Este un prim document al unui organism al statului american cu un nivel atât de înalt, astfel că Parchetul din Cracovia va dori să se servească de acesta în ancheta sa", a adăugat el.

Un raport parlamentar european din 2007 acuza în mod explicit Polonia şi România că au găzduit, între 2003 şi 2005, centre de detenţie secrete, respectiv la Kiejkuty, în nord-estul Poloniei, şi la Bucureşti.

Un sit din Lituania, vizitat de deputaţi europeni, este de asemenea suspectat la Antaviliai, la 20 km de Vilnius.

În 2013, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care cerea autorităţilor române declanşarea rapidă a unei anchete "independente, imparţiale, detaliate şi eficiente" asupra implicării României în programul închisorilor CIA.

Printr-un raport al unei Comisii parlamentare speciale, România a clarificat acuzele care i-au fost aduse, potrivit Mediafax. În urma anchetei derulate de comisie, s-a ajuns la concluzia că nu există niciun fel de argument care să probeze existenţa unor închisori CIA pe teritoriul României.

• Oficialii americani acuză CIA de interogare "brutală" a suspecţilor terorişti de la 11 septembrie

Agenţia Centrală de Informaţii a SUA (CIA) a interogat în mod "brutal" persoane suspectate de acţiuni teroriste, în anii de după atacurile de la 11 septembrie 2001 faţă de Statele Unite ale Americii, potrivit raportului întocmit de Senatul SUA.

Rezumatul raportului scris de Comitetul de Informaţii al Senatului american arată că CIA a indus în eroare populaţia privind eficacitatea "interogărilor sporite". Aceste interogări au fost efectuate defectuos şi nu au fost de încredere, mai arată raportul. Documentul integral are peste 6.000 de pagini şi subliniază cantitatea uriaşă de dovezi care arată natura tacticilor abordate de americani.

Preşedintele SUA, Barack Obama, a afirmat anterior că, în viziunea sa, tehnicile s-au rezumat la tortură.

Totuşi, raportul rămâne secret, cu excepţia sumarului publicat de Senat, care conţine 580 de pagini.

Publicarea a fost întârziată, în contextul în care oficialii de la Washington au analizat care informaţii să fie date publicităţii, transmite BBC.

Vicepreşedintele comitetului a declarat că publicarea este o greşeală, care ar putea pune în pericol securitatea naţională a Statelor Unite ale Americii.

Actualul preşedinte al SUA, Barack Obama, a încetat programul de interogări când a preluat şefia ţării, în 2009.

Suspecţii erau interogaţi folosindu-se metode precum înecarea simulată, bătăi, umilire, expunerea la frig şi privarea de somn.