India intenţionează să arunce un munte de zahăr pe pieţele internaţionale, iar traderii avertizează că această mişcare controversată ar putea să dea o lovitură grea unei pieţei mondiale a zahărului care se confruntă deja cu o superofertă, informează The Wall Street Journal, citat de Agerpres.
Cinci ani de recolte consistente au dus la acumularea unor stocuri uriaşe de zahăr în India. Procesatorii nu au vândut zahărul, aşteptând să îl comercializeze lent pe piaţa din India unde primesc un preţ mai mare decât pe piaţa externă graţie restricţiilor la import şi sprijinului guvernamental. Însă în încercarea de a-i calma pe cultivatorii de trestie de zahăr, Guvernul de la New Delhi cere procesatorilor să elibereze o cantitate cel puţin patru milioane de tone de zahăr pe pieţele internaţionale până în luna septembrie a anului următor.
Traderii avertizează însă că dacă această cantitate va fi eliberată pe piaţă, preţul la zahăr ar putea scădea cu 15%. Aceasta după ce, în luna august a acestui an, preţurile la zahăr au atins deja cel mai scăzut nivel din ultimii şapte ani, dar şi-au revenit uşor în ultimele luni.
"Posibila intrare pe piaţa mondială a stocurilor de milioane de tone din India va duce la scăderea preţurilor globale", a declarat Tom McNeill, director la firma de consultanţă Green Pool.
Preţurile mai mici la zahăr sunt o veste bună pentru consumatorii şi companiile din industria alimentară şi de băuturi dar o veste proastă pentru alţi mai producători de zahăr cum sunt Brazilia şi Thailanda. "Noi livrări din India ar putea provoca necazuri pentru alţi producători", susţine David Sadler, analist la firma de brokeraj ADM Investor Services.
Cele patru milioane de tone de zahăr din India reprezintă aproximativ 8% din cantitatea totală de 50 milioane de tone care a fost tranzacţionată anul trecut. India este al doilea mare consumator şi producător mondial de zahăr după Brazilia, dar rareori a exportat o cantitate atât de mare având în vedere cererea locală robustă şi controalele guvernamentale. Istoric, India a exportat aproximativ un milion de tone de zahăr pe an.
Multe ţări îşi protejează cultivatorii de zahăr şi susţin preţurile la zahăr cu subvenţii şi preţuri ţinut sub control. Fără a fi preocupaţi de cerere, fermierii produc mai mult zahăr decât au nevoie ţările lor sau piaţa globală. Însă deprecierea monedelor locale şi măsurile guvernamentale luate în Brazilia şi Thailanda au dus la creşterea producţiei şi exporturilor acestor ţări tocmai într-un moment în care China şi Indonezia importă mai puţin zahăr ca urmare a încetinirii economiilor lor. În acest context departamentul american al Agriculturii estimează că stocurile mondiale de zahăr au ajuns la aproximativ 40 de milioane de tone.