WSJ: Viitorul băncilor din Europa Centrală şi de Est, incert

• Instituţiile creditoare din regiune ar putea reveni în proprietatea statului

Viitorul băncilor este pus sub semnul întrebării în întreaga lume, dar nicăieri în mai mare măsură decât în Europa Centrală şi de Est, notează Wall Street Journal (WSJ), arătând că statele din această regiune trebuie să aleagă între două posibilităţi: băncile să rămână sub acţionariatul din Europa de Vest - care ar putea fi împovărat câţiva ani buni de problemele fiscale ale zonei euro -, sau să fie renaţionalizate.

Conform WSJ, statele din Europa Centrală şi de Est (ECE) trebuie să diversifice acţionariatul sectorului bancar ca să reducă vulnerabilitatea la şocurile de credit. Piaţa creditelor din regiune este dominată, mai mult ca oriunde, de bănci cu sediul în alte zone, aproape exclusiv în Europa Occidentală.

Băncile din Europa de Vest au cumpărat majoritatea instituţiilor financiare privatizate de statele din Europa Centrală şi de Est în anii "90, fiind încurajate de guvernele din ţările de origine. În urma crizei financiare, băncile din Vest au primit sprijin de urgenţă, iar guvernele din întreaga Europă şi-au dat seama că, într-o piaţă unde banii publici au devenit o resursă importantă pentru supravieţuirea instituţiilor financiare, subsidiarele din Europa Centrală şi de Est ar putea rămâne "orfane".

Aşa s-a ajuns, în 2009, la semnarea Iniţiativei de la Viena, care convinge băncile vest-europene să continue să-şi susţină subsidiarele din Europa Centrală şi de Est. Soluţia a fost însă una temporară.

În contextul crizei datoriilor de stat din zona euro, băncile din Europa de Vest au din nou probleme în privinţa accesului la credite pe piaţa interbancară, astfel că apare necesitatea unor soluţii pe termen lung.

WSJ prezintă trei scenarii, care depind de deznodământul crizei datoriilor de stat.

Băncile din Europa de Vest deţin volume substanţiale de obligaţiuni de stat din zona euro. Dacă o parte semnificativă dintre acestea nu va fi rambursată, atunci băncile nu îşi vor putea susţine subsidiarele din ECE pe termen lung. Pe de altă parte, dacă criza se va dovedi doar un deficit de încredere pe termen scurt, iar intrarea Greciei în incapacitate de plată se va limita la această ţară, băncile europene vor reveni rapid la un nivel adecvat de capitalizare.

De asemenea, potrivit WSJ, problema Europei Centrale şi de Est poate fi privită şi pe termen lung: chiar dacă turbulenţele din 2011 se dovedesc a fi temporare, este totuşi necesară diversificarea acţionariatului sistemelor bancare locale, pentru reducerea volatilităţii şi a vulnerabilităţii pieţelor de credit la şocuri şi situaţii care nu pot fi controlate şi reglementate de autorităţile naţionale.

WSJ scrie că guvernele din ECE trebuie să găsească o alternativă la sistemul actual. Unele ţări ar putea opta pentru renaţionalizarea unor bănci, altele ar putea încerca să încurajeze creşterea instituţiilor de credit care au încă acţionariat autohton.