ZEROHEDGE: "Germania, posibil să-şi repatrieze aurul de la New York dacă Trump câştigă alegerile"

În timpul administraţiei Trump relaţiile politice dintre Statele Unite şi Germania s-au deteriorat semnificativ. Cel mai recent, SUA au impus sancţiuni pe companiile care lucrează la gazoductul rusesc Nord Stream 2 şi a anunţat retragerea din Germania a 12.000 de militari. Jumătate din personal se va întoarce acasă, iar restul vor fi relocaţi în alte ţări europene printre care Italia, Belgia şi Polonia.

În 2013, când a Bundesbank-ul a anunţat că intenţionează să repatrieze aproape 54.000 de lingouri de aur depozitate la Paris şi la New York Fed (aproape 700 de tone din totalul de 3.400), au existat voci care spuneau că Berlinul pune la îndoială prestigiul Fed-ului şi a băncilor centrale partenere. Alţii, în special oficiali germani, au dat de înţeles că mişcarea a fost făcută pentru a susţine "o nouă marcă germană, în cazul în care zona Euro se prăbuşeşte" - s-a intenţionat depozitarea la Bundesbank a 50% din rezerve.

Site-ul Zerohedge scrie că germanii au vrut să comunice Statelor Unite, prin repatrierea finalizată anticipat în 2017 (planul viza repatrierea completă abia în 2020), după alegerea preşedintelui american Donald Trump, "că nu se vor lăsa ameninţaţi" în condiţiile în care aurul este "un metal politic" care poate fi folosit pentru a pune presiune pe alte ţări. Exemplul cel mai elocvent este tot cel al Germaniei, care deşi avea cele mai mari rezerve de dolari în perioada sistemului monetar Bretton Woods, nu a convertit dolarul în aur pentru a contribui la "cooperarea monetară internaţională" şi "pentru a evita efecte perturbatoare asupra pieţelor valutare şi pieţei aurului". La vremea respectivă, în 1967, preşedintele Bundesbank era Karl Blessing.

Într-un interviu din 1971, republicat de Bundesbank în 2013, înainte de anunţarea repatrierii aurului, Blessing îşi pune însă la îndoială concesiile anterioare: "Îţi spun acum (1971) că mă simt personal în culpă în această problemă. Trebuia să fiu mai riguros cu privire la SUA. Dolarii pe care îi acumulam trebuiau pur şi simplu să fie convertiţi riguros în aur".

Bundesbank adaugă la rândul ei pe propriul site: "El (Blessing) a explicat că, la vremea respectivă, preocupările unor implicaţii de politică externă, care ar fi dus la retragerea trupelor americane din Germania, a fost unul dintre factorii care l-au împins să cedeze cererilor Statelor Unite".

Potrivit Zerohedge, pentru că Statele Unite au ameninţat cu retragerea propriilor trupe, Blessing a fost forţat să promită să nu convertească dolarii Germaniei în aur. Statele Unite doreau să aibă cât mai puţini dolari convertiţi pentru a susţine hegemonia dolarului în condiţiile în care toate valutele importante erau legate de dolarul american şi implicit de aur. Politica monetară a SUA a fost pe alocuri criticată de aliaţi, ţări cu surplus de cont curent precum Germania acuzând SUA că exportă inflaţie - Germania trebuia să tipărească mărci pentru a menţine cursul de schimb fix cu dolarul.

Redăm mai jos un fragment din interviul lui Blessing din 1971 publicat de Der Spiegel:

"Blessing: ... apoi a venit povestea trupelor.

Reporter: Vă referiţi la ameninţarea americanilor: dacă nu susţineţi dolarul, vom retrage trupele din Republica Federală?

Blessing: Nu a fost niciodată o ameninţare directă, dar ameninţarea a fost întotdeauna acolo în fundal. Fostul înalt comisar (pentru Germania Ocupată) McCloy a vizitat odată guvernul german şi a spus: uite, acum am avut o decizie a Senatului; în curând va exista o majoritate că ne vom retrage băieţii. Trebuie să facem ceva. Aşa că m-a sunat acasă într-o după-amiază de duminică la trei şi jumătate şi mi-a spus: «Trebuie să zbor înapoi diseară, nu ne putem vedea?». Şi i-am spus: «Dragul meu McCloy, situaţia ta este clară, aceasta este o problemă a balanţei de plăţi pentru tine, nimic mai mult. Ai văzut că suntem raţionali şi nu ne convertim dolarii în aur. Sunt dispus să-ţi dau asta chiar în scris pentru o anumită perioadă de timp»".

Relaţia bilaterală dintre Statele Unite şi Germania s-a deteriorat încă din primele zile ale administraţiei Trump, preşedintele american criticând membrii NATO pentru că nu cheltuiesc destul pe apărare. Relaţia s-a deteriorat mai departe în 2019 când Donald Trump a impus sancţiuni pe firmele care construiesc gazoductul rusesc Nord Stream 2 către Germania. Politica administraţiei americane vizează blocarea aprovizionării Europei cu gaze ruseşti şi achiziţionarea de gaze americane.

De notat că germanii nu sunt tocmai fanii lui Trump. Un sondaj anual realizat de compania de asigurări R+V Versicherung arată că, în 2020, cetăţenii Germaniei se preocupă cel mai mult de politica externă a administraţiei Trump, chiar mai mult decât de coronavirus (53% se tem de politica externă americană). Totodată, nemţii îl văd pe Donald Trump drept cel mai mare pericol pentru pacea mondială.

Zerohedge conchide: "Germania încearcă să prevină scenariul blocării rezervelor de aur de către SUA. Depozitarea aurului la aliaţi asigură securitate, dar când relaţiile politice slăbesc, depozitarea aurului în afară reprezintă un hazard. Când Germania a început repatrierea celor 300 de tone de la New York în 2013, şi a publicat scrisoarea lui Blessing (către preşedintele Fed William Martin prin Bundesbank dădea asigurări că va contribui la "cooperarea monetară internaţională pentru a evita efecte perturbatoare asupra pieţelor valutare şi pieţei aurului" - n.r.) pe site-ul Bundesbank, a comunicat că nu va fi ameninţată din nou. Din ce alt motiv să scoată de la naftalină scrisoarea lui Blessing şi interviul lui pentru Der Spiegel cu puţin timp înainte de repatrierea aurului? Germania ar putea aştepta alegerile din SUA pentru că Biden poate schimba politica externă americană. Dacă Trump câştigă, iar alianţele transatlantice se deteriorează în continuare, nu ar fi o surpriză dacă Germania ar aduce acasă şi mai mult aur. Consecinţele ar fi semnificative. În primul rând, dacă Germania ar repatria (aurul) din cauza unei dispute politice asta ar putea motiva alte ţări să repatrieze de la New York, provocând o retragere posibil masivă de la Fed. În an doilea rând, Germania ar pune accent pe importanţa aurului, ceea ce ar lovi în credibilitatea dolarului".