ZILE IMPORTANTE LA BRUXELLES Moldova şi Ucraina - pe punctul să devină state candidate la UE

Parlamentul European şi Consiliul European sunt aşteptate în aceste zile să aprobe statutul de ţări candidate la aderarea la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova şi Ucraina, decizie care a fost anunţată deja, la mijlocul săptămânii trecute, de preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, premierul italian Mario Draghi şi preşedintele Klaus Iohannis, la finalul vizitei oficiale pe care cei patru lideri europeni au efectuat-o la Kiev.

Parlamentul European are în această seară o dezbatere legată de acordarea statutului de ţări candidate la aderare pentru Moldova şi Ucraina, în urma recomandării în acest sens făcută de Comisia Europeană, iar Consiliul European ar urma să decidă cel mai târziu vineri cu privire la situaţia respectivă.

Până atunci însă liderii europeni se confruntă cu o nouă solicitare din partea Budapestei. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a cerut luni ca Ucraina şi Republica Moldova să primească statutul de ţări candidate concomitent cu Bosnia şi Georgia, potrivit agenţiei publice maghiare MTI, care îl citează pe Bertalan Havasi, şeful biroului de presă al prim-ministrului de la Budapesta. Anunţul lui Orban a fost făcut doar cu câteva zile înaintea Consiliului European la care e aşteptată o decizie legată de cererile depuse de Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, dar condiţia pusă de premierul maghiar este imposibil de îndeplinit deorece Georgia este considerată extrem de îndepărtată de perspectiva europeană, iar Bosnia este măcinată de tensiuni interetnice alimentate de Serbia şi Rusia.

De altfel, Comisia Europeană a dat vineri undă verde pentru acordarea statutului de ţară candidată doar pentru Ucraina şi Republica Moldova, în timp ce Georgiei i-a recomandat să adâncească reformele pro-europene. Despre Bosnia nu a existat nici o discuţie. Avizul Comisiei Europene este consultativ, decizia finală privind acordarea acestui statut aparţinând statelor membre UE. Dacă Ungaria va face uz de dreptul său de veto, UE nu va putea acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate. În privinţa Georgiei, amintim că luni, la Tbilisi, a avut loc o manifestaţie pro-europeană în faţa Parlamentului la care au luat parte peste 100.000 de cetăţeni ai ţării respective care şi-au exprimat dorinţa lor de aderare la Uniunea Europeană. Ei au susţinut că "neacordarea în aceste zile a statutului de candidat la aderarea la UE pentru Georgia va însemna că vom rămâne în sfera de influenţă a Rusiei", iar preşedintele rus "Vladimir Putin va interpreta acest lucru ca pe o undă verde pentru a invada din nou Georgia".

• Preşedintele Comisiei Europene doreşte schimbarea modului de vot privind domeniul afacerilor externe ale UE

Cu toate acestea, presa din Germania arată că decizia a fost deja luată săptămâna trecută de liderii Uniunii Europene şi că Ungaria va vota pentru acordarea acestui statut. Conform cotidianului Suddeutsche Zeitung, citat de Rador, uşa Uniunii Europene s-a deschis pentru Republica Moldova şi că la Chişinău nu mai nicio îndoială că, după Olaf Scholz, Emmanuel Macron, Mario Draghi, Comisia Europeană, vor spune DA la apropiatul summit al Consiliului European şi alţi membri ai UE.

"Statutul de candidat l-a obţinut Republica Moldova datorită Ucrainei.

Ca o viitoare victimă potenţială Moldova nu împarte încă soarta ucrainenilor. Însă în calitate de ţară vecină din sud-vest este expusă unui pericol acut, iar planurile de război ale lui Putin se întind mult spre Vest. De aceea braţele larg deschise ostentativ dinspre Bruxelles constituie înainte de toate un semnal de solidaritate în vremuri de război care ar putea fi câştigat, în caz ideal, împreună. Dintr-odată începe să «plouă» cu ameninţări din partea Moscovei, ceea ce era de aşteptat.

(...) Moldova, după liberalizarea vizelor şi acordul de asociere cu UE, s-a mişcat în direcţia vestului. Ajutorul umanitar pentru refugiaţii ucraineni şi creditele mari de la Bruxelles pentru stabilizarea bugetului de stat au arătat că Moldova este deja cooptată în familia europeană. Ţara se bucură clar de o mai mare atenţie şi sprijin faţă de oricând înainte. Criza profundă, în care Rusia a aruncat întreaga Europă, doar a accelerat acest lucru", arată cotidianul citat.

Mai mult, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a declarat, confruntată cu noua solicitare din partea Ungariei, că UE trebuie să poată să răspundă mai rapid la evoluţiile geopolitice şi ar trebui să pună capăt cerinţei de unanimitate în deciziile de politică externă.

"În afacerile externe, trebuie într-adevăr să trecem la votul cu majoritate calificată. (...) În ceea ce priveşte afacerile externe, sunt profund convinsă că nu este sustenabil votul unanim, deoarece Uniunea Europeană nu este capabilă să ia o poziţie din cauza unei blocări în dosarele critice. (...) Şi viteza cu care se întâmplă lucrurile... lumea vrea să audă vocea europeană. Viteza este prea mare pentru a nu fi auzită şi văzută în mod constant sau prea des, din cauza blocării unuia sau altuia dintre state. Prin urmare, sunt cu adevărat convinsă că avem nevoie de vot cu majoritate calificată în zona afacerilor externe", a spus von der Leyen, în cadrul unei scurte conferinţe de presă, în urma întrebării formulată de reprezentantul site-ului de ştiri politico.eu, pentru lămurirea situaţiei privind candidaturile Moldovei şi Ucrainei, în urma declaraţiilor venite dinspre Budapesta. Jurnaliştii de la Politico arată că, dacă deciziile de politică externă nu vor mai fi luate cu vot calificat, de acest lucru ar putea beneficia şi alte state care doresc intrarea în Uniunea Europeană cum ar fi Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Bosnia-Herţegovina şi, de ce nu, chiar Turcia.

• Maia Sandu: "Fiecare al treilea moldovean este deja cetăţean al UE"

În legătură cu aspiraţiile europene ale Republicii Moldova, arătăm că acestea sunt reliefate şi într-un articol publicat de preşedintele Maia Sandu în publicaţiile El Pais, Le Figaro, Die Welt, Le Soir, Gazeta Wyborcza, Publico şi La Repubblica.

"Sperăm că liderii Uniunii Europene vor susţine candidatura noastră în cadrul Consiliului European din 23-24 iunie, recunoscând această oportunitate geopolitică unică. O oportunitate geopolitică ce extinde securitatea UE, apără valorile europene şi face uniunea mai puternică.

(...) Am demarat consolidarea integrităţii şi independenţei sistemului de justiţie prin procedura de evaluare externă extraordinară a judecătorilor şi procurorilor. Potrivit Indicelui mondial al libertăţii presei pentru 2022, Republica Moldova ocupă locul 40, în creştere cu 49 de poziţii într-un singur an, şi se regăseşte alături de state democratice consacrate precum Australia şi multe ţări membre ale UE. Uniunea Europeană a devenit principalul nostru partener politic, comercial şi de investiţii. Două treimi din exporturile moldoveneşti ajung deja pe piaţa europeană, contribuind astfel la integrarea Republicii Moldova în UE. Guvernul promovează politici pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a climatului investiţional în Moldova. (...) Depunerea dosarului de aderare a Republicii Moldova la UE este o alegere bazată pe aspiraţiile poporului nostru. Fiecare al treilea moldovean este deja cetăţean al UE. Mulţi lucrează şi studiază în Europa. Ne cunoaşteţi - suntem bancherul dumneavoastră, asistenta medicală, colegul de universitate al copilului dumneavoastră. Moldovenii trăiesc împreună cu alţi cetăţeni europeni, contribuind la sistemele de asistenţă socială, plătind taxe şi aducându-şi aportul la îmbogăţirea moştenirii culturale a Uniunii. O Moldovă europeană va aduce mai multă stabilitate în Estul Europei, va dezvolta comerţul şi va extinde prosperitatea regiunii. Statutul de ţară candidată ne oferă, de asemenea, oportunitatea de a găsi o soluţionare paşnică a conflictului transnistrean, permiţându-ne să reintegram regiunea şi să ne consolidăm în continuare Moldova. Dar, cel mai important, o Moldovă europeană va contribui la atingerea obiectivului de bază al Uniunii Europene - menţinerea păcii pe continent", arată Maia Sandu în articolul citat.

Referitor la statutul de ţări candidate pentru Moldova şi Ucraina, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a recunoscut, într-un interviu acordat cotidianului francez Le Figaro, că până la aderarea efectivă autorităţile de la Kiev şi Chişinău au foarte mult de muncă - în special Ucraina, dar că acestea au făcut mari progrese în lupta împotriva corupţiei precum şi în domeniul respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi libertăţii presei. Von der Leyen susţine că procesul de aderare la UE este suficient de flexibil pentru ca ţările candidate să aibă o influenţă substanţială cu privinţa rapidităţii luării unor măsuri. Preşedintele Comisiei Europene a amintit în acest sens că Slovacia şi Turcia au primit fiecare o "perspectivă" de aderare în 1999, dar că Slovacia "a alergat" pentru a deveni membru, în timp ce Turcia este îndepărtată acum de UE decât în urmă cu 23 de ani.

"Slovacia a vrut, a vrut să adere la Uniunea Europeană şi autorităţile aveau în acest sens o susţinere uriaşă din partea cetăţenilor. I-a luat cinci ani şi a devenit stat membru. Turcia este astăzi mai departe de Uniunea Europeană decât era în 1999. Prin urmare, aceasta este o dovadă că nu există automatisme privind procesul de aderare. Nu există un model rigid. Dar depinde de autorităţile din fiecare ţară să demonstreze că sunt apte pentru aderare", a afirmat Ursula von der Leyen.

În acelaşi timp, Nicolas Baverez, editorialist la Le Figaro, susţine că anunţarea statutului de ţară-candidat pentru Ucraina şi ajutorului militar acordat atât timp cât este necesar pentru a contracara agresiunea rusă nu sunt suficiente pentru mascarea diferenţelor tot mai mari în interiorul democraţiilor europene cu privire la obiectivele conflictului declanşat de Federaţia Rusă precum şi cu privire la managementul crizei planetare generate de acest război.