ZIUA FRANŢEI / MESAJUL E.S. LAURENCE AUER, AMBASADOAREA FRANŢEI ÎN ROMÂNIA Relaţia economică dintre România şi Franţa se poate dezvolta prin noi parteneriate economice şi industriale

Cu ocazia acestui 14 iulie, voi avea plăcerea de a celebra Ziua Naţională a Franţei, pentru prima oară, de la sosirea mea la Bucureşti, alături de prietenii Franţei, în Româ­nia. Cu acest prilej, aş dori să subliniez calitatea relaţiilor dintre cele două ţări ale noastre:

1) Un parteneriat economic puternic între Franţa şi România

Franţa şi România sunt parteneri de lungă durată, cu legături istorice şi culturale puternice, precum şi cu o relaţie economică bogată. Această relaţie este o componentă esenţială a parteneriatului strategic franco-român, care a fost actualizat la Paris, în octombrie anul trecut. Ne-am concentrat pe aprofundarea cooperării bilaterale în sectoarele de viitor, pentru a încuraja creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, cum ar fi infrastructura, energia, inovaţiile şi agricultura. Relaţia noastră se caracterizează prin schimburi comerciale importante între cele două ţări: Franţa este al şaselea cel mai mare furnizor al României şi al treilea cel mai mare client. Este, de asemenea, al treilea cel mai mare investitor din ţară, cu un stoc de investiţii de 8,2 miliarde de euro şi peste 3.000 de companii care angajează 125.000 de cetăţeni români. Criza nu a afectat dinamismul relaţiilor bilaterale, mai multe grupuri mari din CAC40 prezente în România continuând chiar să investească, în pofida pandemiei şi a impactului său economic.

2) O voinţă comună de a construi o Europă mai rezilientă şi autonomă

Criza a fost un puternic accelerator al schimbărilor, permiţând progrese decisive şi fără precedent în materie de solidaritate europeană. Planul european de redresare de 750 de miliarde de euro, bazat pe o datorie comună, este un act de solidaritate fără precedent între statele membre, care trebuie să permită economiilor noastre să-şi recapete forţele. Cele două ţări ale noastre sunt parteneri implicaţi în această relansare europeană. Ambele ţări au ratificat decizia "resurselor proprii", care permite Uniunii Europene să lanseze împrumuturi şi, astfel, să procedeze rapid la primele plăţi în cadrul Planurilor Naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Acest împrumut este o premieră excelentă pentru finanţarea Uniunii Europene de mâine.

Criza a evidenţiat, de asemenea, vulnerabilităţile modelului european. A demonstrat necesitatea ca UE să îşi consolideze rezilienţa şi autonomia strategică, asigurând în acelaşi timp o tranziţie dublă către viitor: digitală şi ecologică. Pentru aceasta, politica industrială trebuie reabilitată în anumite sectoare cruciale.

O industrie europeană puternică şi rezilientă necesită transformarea întregilor ecosisteme industriale în lanţuri de valoare strategică. Singura modalitate eficientă este de a implementa o abordare adaptată nevoilor şi realităţilor fiecărui sector: trebuie să alegem să fim cei mai buni în câteva domenii strategice.

Franţa şi România împărtăşesc, de asemenea, poziţii comune cu privire la mai multe aspecte şi, în special, cu privire la rolul energiei nucleare în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru care trebuie să ne continuăm cooperarea. Franţa va sprijini, de asemenea, înfiinţarea unui Mecanism de Ajustare la Frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (MACF). Această iniţiativă franceză îşi propune să reducă relocarea emisiilor de carbon şi să menţină condiţii de concurenţă echitabile între industriile din Europa şi restul lumii, în pofida standardelor de mediu mai stricte de pe continentul nostru.

3) Mai mult decât atât, relaţiile noastre strânse trebuie să ne permită să susţinem ambiţiile europene şi să creăm noi oportunităţi de cooperare

Multe companii franceze înfiinţate în România au ca strategie contribuţia la structurarea sectoarelor industriale locale cu valoare adăugată ridicată, cu alte cuvinte, dezvoltarea de lanţuri de subcontractanţi, care au astfel posibilitatea de a-şi îmbunătăţi abilităţile şi calitatea. Avem exemplul Renault-Dacia, care lucrează cu subcontractanţi români aflaţi în mai multe regiuni ale ţării, cel al lui Michelin sau chiar al lui Carrefour, care susţine fermierii ce doresc să treacă la agricultura ecologică. Franţa ar fi fericită dacă ar exista posibilitatea repetării acestor poveşti de succes, pe baza proiectelor majore pentru România de mâine, ca de exemplu: centrala nucleară de la Cernavodă, căreia marile nume din sectorul francez îi pot furniza o parte din echipamente şi expertiza lor, şantierele navale din Constanţa, cu construcţia de corvete, sau chiar structurarea unui sector industrial aeronautic în jurul elicopterelor Airbus Helicopters, care este deja prezent la Braşov.

Astfel, într-un context de redresare economică românească deosebit de pozitivă, relaţia noastră economică foarte bogată se poate dezvolta în continuare prin noi parteneriate economice şi industriale, pentru a răspunde împreună provocărilor României şi ale Europei de mâine.