Zona euro a finalizat pachetul de sprijin destinat Ciprului

• Contribuţia UE-FMI: 10 miliarde euro, cea a Nicosiei - 13 miliarde euro

• Ciprul va solicita UE fonduri suplimentare, dar nu în cadrul acordului de salvare

Miniştrii de finanţe din zona euro (Eurogroup) şi-au exprimat acordul, vineri, la Dublin, pentru pachetul de salvare în sumă de 10 miliarde euro destinat Ciprului, potrivit anunţului făcut de Comisia Europeană, care a precizat că va încerca să susţină economia statului insular printr-o utilizare mai bună a fondurilor structurale ale UE.

Potrivit acordului, pe lângă cele 10 miliarde euro care vor proveni de la UE şi FMI, Ciprul trebuie să acopere un necesar de finanţare de 13 miliarde euro, cea mai mare parte a sumei urmând să fie obţinută din închiderea "Laiki Bank" şi restructurarea "Bank of Cyprus", respectiv prin impunerea de pierderi de până la 80% din depozitele bancare de peste 100.000 de euro.

Acordul stabilit vineri confirmă, astfel, varianta de proiect "scursă" în presa internaţională în ziua anterioară, care prevedea că Ciprul va trebui să contribuie la pachetul de susţiunere cu o sumă aproape dublă faţă de cea iniţială, estimată luna trecută, de circa 7 miliarde euro. Astfel, cu cele 10 miliarde promise de creditorii internaţionali, pachetul va ajunge la 23 miliarde euro, nu la 17 miliarde.

Dar, comisarul european pe probleme economice şi monetare, Olli Rehn, a atras atenţia că cele două sume "nu sunt direct comparabile". Rehn a spus: "Lumea a comparat mere cu pere şi a găsit portocale. Dacă priviţi la cele două sume, de 17 miliarde euro, respectiv 23 de miliarde pentru programul de finanţare, observaţi că nu sunt strict comparabile, întrucât construcţia fiecăreia ori a pachetului final sunt diferite. Cele 17 miliarde euro privesc necesarul net de finanţare, iar cele 23 de miliarde - conceptul brut de finanţare. Cifra mai mare include sume tampon adiţionale care să permită evoluţii fiscale mai slabe şi costuri suplimentare în bănci".

Conform acordului, sumele mai mari necesare Ciprului vor fi obţinute şi prin majorări de taxe, reduceri de cheltuieli publice şi aplicarea de reforme structurale care să îmbunătăţească situaţia finanţelor şi eventual să permită rambursarea datoriilor. Conform acordului, datoria publică a Ciprului trebuie să ajungă la 104% din PIB în 2020, de la un vârf de peste 126%, prevăzut pentru 2015.

"Eurogroup are încredere că măsurile hotărâte şi reformele prevăzute în Memorandumul de Înţelegere vor face ca economia Ciprului să revină pe o cale sustenabilă, bazată pe finanţe publice sănătoase, pe creştere echilibrată şi stabilitate financiară", conform declaraţiei miniştrilor de finanţe din zona euro.

Pachetul destinat Ciprului mai trebuie să primească aprobarea unor Parlamente naţionale, precum cel din Germania, astfel că acordul de împrumut destinat Nicosiei ar putea fi semnat până în 24 aprilie.

• Nicos Anastasiades le scrie oficialilor europeni

Preşedintele cipriot Nicos Anastasiades a anunţat, vineri, că va cere ajutor suplimentar Uniunii Europene, ca urmare a măsurilor severe impuse în cadrul planului de salvare.

Oficialul cipriot a menţionat că nu este vorba despre un împrumut suplimentar, ci de fonduri structurale.

Anastasiades le va scrie preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi celui al Consiliului European, Herman Van Rompuy.

"Scrisoarea către Barroso şi Van Rompuy va sublinia necesitatea unei schimbări a politicii UE faţă de Cipru, acordându-i un ajutor suplimentar, ţinând cont de dificultăţile cu care ne confruntăm din cauza crizei economice şi a măsurilor care ne-au fost impuse", a spus Anastasiades, fără să ofere detalii.