Reporter: În contextul în care, în ultimii ani, mai multe state au anunţat că-şi repatriază aurul, au fost redeschise discuţiile pe acest subiect. Sunt voci care spun că, deşi alte state încasează dobândă pentru aurul păstrat în străinătate, România nu percepe o astfel de dobândă. Care este situaţia?
Adrian Vasilescu: În spaţiul public, sunt strecurate fitile, uneori cu evidentă subtilitate, că unele dintre ţările care păstrează aurul la Banca Angliei primesc dobândă, iar România nu.
Expresia folosită este "aurul ţinut în străinătate", deşi se vorbeşte despre Banca Angliei, pentru a se lăsa impresia că Polonia şi Bulgaria, de exemplu, primesc dobândă pentru aurul ţinut în străinătate, dar România nu primeşte pentru că ar fi luat această decizie din motive oculte. Este, practic, o manevră de inducere în eroare a opiniei publice. Subliniez, pentru aurul păstrat la Banca Angliei, nici România, nici Polonia, nici Bulgaria, nicio altă ţară nu primeşte dobândă. Banca Angliei face un serviciu enorm unor ţări care îşi depozitează acolo aurul şi ar fi o naivitate să creadă cineva că, pentru acest serviciu, pentru aurul păstrat în siguranţă la una dintre cele mai prestigioase bănci din lume, care de trei sute de ani lucrează la acest prestigiu ce dă anvergură pieţei aurului de la Londra, statele mai plătesc şi dobândă. Ca exemplu, Banca Naţională a Italiei, a patra bancă din lume ca poziţie în clasamentul ţărilor care deţin rezerve de aur, păstrează la Banca Naţională a Angliei 141 de tone şi nu primeşte dobândă. Ceea ce nu se spune cu intenţie este că, de fapt, Banca Poloniei şi cea a Bulgariei nu primesc dobândă de la banca centrală a Angliei chiar dacă ele, în raportul anual, folosesc cuvântul "dobândă". Ele primesc un fel de comisioane - Banca Poloniei încasează 0,2% pe an (ceea ce înseamnă un venit total de 7 milioane de euro pe an, conform raportului din 2016), iar banca centrală a Bulgariei percepe între 0,18-1,28%, anual pentru Bulgaria. Dar cum primesc aceste comisioane? Deşi aurul rămâne la Banca Angliei, îl scot de sub custodia acesteia (practic, Banca Angliei îşi ia mâinile de pe acest aur) şi îl dau în contrapartidă privată. Fac contracte cu bănci private din alte ţări, care speculează acest aur. Băncile respective câştigă din aceste speculaţii şi dau şi celor două ţări un mic comision.
Reporter: Aceste mişcări nu sunt riscante pentru Polonia şi Bulgaria?
Adrian Vasilescu: Contractele sunt confidenţiale, deci nu putem să ştim cu cine sunt încheiate, dar România nu doreşte să facă astfel de speculaţii, pentru că sunt periculoase. Dacă o bancă cu care se face o asemenea contrapartidă ar da faliment, atunci aurul Bulgariei sau al Poloniei ar intra în masa credală şi poate fi pierdut. Aurul României, aflat în custodie la Banca Angliei, chiar dacă, prin absurdul absurdului (şi spun acest lucru doar pentru exemplificare), Banca Angliei ar da faliment, atunci aurul nostru nu ar intra în masa credală, pentru că, fiind în custodie, rămâne al României, iar Banca Angliei nu poate să facă niciun fel de operaţiuni decât dacă primeşte dispoziţii de la Banca României şi în numele ţării noastre. Aşadar, dacă Banca Angliei s-ar afla în dificultate, atunci aurul nostru s-ar întoarce în România, pentru că nu este al Angliei.
Reporter: De ce este nevoie ca ţările să-şi păstreze aurul în alte state?
Adrian Vasilescu: Această practică este veche. România a avut, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, aurul la FED (11,6 tone), la Banca Angliei (10,2 tone) şi la Banca Elveţiei (25,4 tone). Elveţia era ţară neutră în război, dar cu Anglia şi cu America ne luptam şi, chiar şi în această situaţie, aveam aurul la băncile centrale ale acestor două state şi nu a fost atins niciun gram din acel aur. Era vorba de prestigiu. Cele două ţări nu se pretau să se atingă de aurul României.
Reporter: Care sunt avantajele că păstrăm aurul în altă ţară?
Adrian Vasilescu: Când ai rezerve de aur, împrumuturile ţării au ratting mai bun, la fel împrumuturile autorităţilor statului şi ale companiilor. Cine nu are aur în aceste mari centre financiare nu contează pe piaţa internaţională a aurului, nu există. Ce să facem? Să fotografiem aurul din rezervă şi să trimitem fotografiile?
Reporter: Totuşi, unele ţări şi-au repatriat aurul din străinătate...
Adrian Vasilescu: Eu nu îmi permit să fac speculaţii de ce unele ţări îşi retrag aurul de acolo. Ungaria l-a retras recent, dar Ungaria are trei tone de aur - că sunt în ţară sau la Londra, tot nu face mare lucru cu ele.
Reporter: Plătim pentru ca să ne ţinem banii la Banca Angliei?
Adrian Vasilescu: Plătim un comision infim, care este confidenţial, ca orice comision existent într-o contrapartidă externă.
Reporter: Cum consideraţi că va fi influenţată relaţia ţării noastre cu cea a Băncii Angliei de criza care se preconizează?
Adrian Vasilescu: Am văzut că, în criză, aurul s-a scumpit. De câte ori sunt furtuni la nivel global, se scumpeşte aurul, iar acum nu sunt chiar nori de criză pe planetă. De la începutul anului 2016, o serie de profeţi prognozează o nouă criză. Până acum, nu le-au ieşit prognozele, iar acum au luat-o de la capăt, poate se va întâmpla ceva ca să poată să zică "v-am spus noi".
Vremea ca să avem crize noi mondiale din altă parte decât din America nu a venit încă. Când a fost criză în ţările asiatice, în 1997, şi în Rusia, în 1998, au fost multe voci care au spus că atunci începe furtuna, iar criza va ajunge în America. Nici criza din Japonia, care a început în 1990 - iar atunci Japonia era a doua ţară din punct de vedere economic din lume - nu s-a dus în restul lumii, ci a rămas acolo, în Japonia.
Reporter: Dar Brexitul va afecta relaţiile dintre noi şi Anglia, în ceea ce priveşte rezerva de aur?
Adrian Vasilescu: Dacă această colaborare nu a fost afectată de război, Brexitul în niciun caz nu va produce o ruptură. În Brexit, Banca Angliei va trage cu dinţii să păstreze centrul financiar al lumii în poziţia numărul 1 din lume, pentru că piaţa aurului din Londra este pe primul loc mondial.
Reporter: Şi dacă acest centru se va împărţi?
Adrian Vasilescu: Aceasta este o bătălie de zeci de ani.
Reporter: Vă mulţumesc!
1. Fitile, ELUDARE...
(mesaj trimis de The Brute în data de 19.03.2018, 05:47)
Stimate domnule Vasilescu, folosirea acestor substantive denota aplecarea savantului catre borfas pentru a facilitar o intelegere a unei tematici complexe sau este o intentie a borfasului de a explica in mod savant aceeasi activitate
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.03.2018, 08:19)
Oricare ar fi abordarea, e in nume propriu, nu al BNR. Oare combinatiile cu haur le-or fi facut tot in nume propriu?
1.2. Pro Bono :-) (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de The Brute în data de 19.03.2018, 10:07)
E pe statul de Plata BNR sau Al institutului de Meteorologie? De ce nu vorbeste de stares vremii?
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.03.2018, 18:21)
Vorba lu MAKE: jurnalist de meserie, BNRist la casierie
2. Pentru domnul Vasilescu
(mesaj trimis de zen în data de 19.03.2018, 10:04)
Pentru domnul Vasilescu:
1. Care este actul normativ in baza căruia s-a decis transferarea rezervei la Londra?
2. In prealabil a fost informat Parlamentul?
3. Când a avut loc ultimul control al Curții de Conturi in legătura cu rezerva de aur?
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.03.2018, 10:17)
Cand a fost facut ultimul Audit (pe bune) la Fort Knox? Niciodata.
3. Contracte derivate
(mesaj trimis de Anonim în data de 19.03.2018, 10:23)
Nu cred ca vreun roman ar fi de acord ca aurul din rezerva sa fie folosit pr Swapuri de bănci londoneze. Asta insinuează Dl Vasilescu in limbaj pe întelesul tuturor. Ma mir și eu ca Isar “se face” ca nu înțelege. Dacă nu înțelege, ar trebui sanu mai scrie despre ce nu înțelege!
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.03.2018, 14:59)
DACĂ _fără parcă_ROATA ISTORIEI INTRĂ-N ,, SEVRAJ" ȘI-L ȚINEM CA LA PUTIN ???
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.03.2018, 22:21)
the extortion of the romanian people...by the east and by the west!