DIRECTORUL DIRECŢIEI SUPRAVEGHERE DIN BNR, NICOLAE CINTEZĂ : "Nu sunt probleme de lichiditate în sistemul bancar"

Reporter: Cum analizează direcţia de supaveghere a Băncii Naţionale lichiditatea din sistemul bancar?

Nicolae Cinteză: Noi analizăm lichiditatea băncilor din două puncte de vedere. Pe de o parte, lichiditatea ca indicator care exprimă capacitatea unei bănci de a face faţă plăţilor într-un interval de timp scurt. Pe de altă parte, analizăm lichiditatea din punct de vedere al concordanţei dintre termenele pe care băncile atrag resurse şi cele pe care le plasează.

Reporter: Cum vedeţi aceas­tă concordanţă pentru băncile noastre?

Nicolae Cinteză: Consider că este bună. Pot exista trei situaţii. Prima situaţie este atunci când o bancă atrage resurse pe termen lung şi le plasează pe termen scurt. În acest fel, când un credit ajunge la scadenţă, şi este rambursat banca poate reinvesti lichidităţile obţinute într-un nou credit sau un alt activ.

A doua situaţie este atunci când băncile atrag resurse pe terem scurt şi le plasează pe termen lung. În felul acesta maturitea depozitului este mai scurtă decât cea a creditului acordat iar la maturitate, banca nu dispune de bani pentru a-l onora (banii sunt investiţi). În felul acesta banca intră în deficit de lichiditate.

A treia situaţie, cea ideală, este în care maturitatea depozitului coincide cu cea a creditului.

În cadrul direcţiei de Supraveghere se urmăreşte lichiditatea băncilor analizând activele şi pasivele pe benzi de scadenţă.

La nivelul fiecărei benzi raportul dintre active şi pasive trebuie să fie supraunitar. La nivelul sistemului bancar raportul mediu este puţin peste doi în acest moment.

Reporter: Au existat recent cazuri în care băncile nu au respectat acest criteriu?

Nicolae Cinteză: Acum vreo nouă luni de zile una din bănci avea un raport de 0,96 pe banda a doua de scadenţă (între 1 şi 3 luni).

Prin urmare, am trimis o atenţionare băncii respective care, în trei zile a rezolvat problema. Reglementările trebuie respectate de toate băncile.

Putem spune că neconcordanţa între maturităţi poate degenera într-o criză de lichiditate.

Reporter: Dumneavoastră spuneţi că nu este cazul în România. Totuşi există numeroase voci care afirmă contrariul, chiar Guvernatorul BNR a vorbit despre un "Cerc vicios".

Nicolae Cinteză: Discursul guvernatorului a fost unul preventiv şi trebuie înţeles ca atare. În ultimul timp, sterilizările Băncii Naţionale au devenit din ce în ce mai mici ca valoare, deoarece băncile dau credite şi nu mai dispun de lichidităţi. În structura bilanţului băncilor se produc modificări între diversele categorii de active. Scad disponibilităţile şi creşte volumul creditelor acordate. În ultimul timp lichidităţile din portofoliul băncilor, pe care acestea le plasau la BNR, s-au transformat în credite. Putem afirma că volumul creditelor acordate a crescut în acelaşi timp cu scăderea lichidităţilor. În momentul de faţă, Banca Naţională este încă în postura de debitor net, sterilizând lichiditate de la bănci. Consider că mesajul domnului Guvernator către băncile comerciale a fost următorul: "Atenţie! Vă scad lichidităţile pe care dumneavoastră le păstraţi în cont la Banca Naţională sau le plasaţi de la o bancă la alta."

Poziţia Băncii Naţionale tinde să devină aceea de creditor, prin urmare vom acorda împrumuturi băncilor. Dar atenţie mare pentru că garanţiile eligibile pe care noi vi le cerem pentru a vă acorda un credit, reprezentând titluri de stat, lipsesc din portofoliul vostru. Dacă veţi avea nevoie de lichidităţi şi nu aveţi garanţii, Banca Naţională nu vă va împrumuta".

Totuşi, în cazul unei probleme temporare de lichiditate, băncile pot retrage bani din rezerva obligatorie constituită la BNR.

Media lunară a rezervei constituite trebuie să fie cel puţin egală cu valoarea calculată potrivit normelor. În decursul lunii, însă aceasta poate creşte sau scădea.

Putem spune că, atâta timp cât băncile dispun de sume imense reprezentând rezerve la BNR, nu va exista o criză de lichiditate în sistem.

Reporter: Ce se va întâmpla cu băncile în momentul în care o să aibă nevoie de un împrumut de la BNR şi nu vor dispune de titluri de stat?

Nicolae Cinteză: Acestea pot atrage bani de la alte bănci care au lichidităţi şi sunt dispuse să le plaseze la banca respectivă.

În prezent sistemul bancar este atât de matur, încât băncile îşi deschid linii de credit de la una la alta. Dacă există probleme de lichiditate în piaţă şi băncile nu pot plasa bani de la una la alta, atunci ele retrag din rezerva de la BNR. Acesta este unul din motivele pentru care rezerva este stabilită sub forma unei medii lunare. Soldul zilnic însă poate varia.

Reporter: Care este principala atribuţie a direcţiei pe care o conduceţi?

Nicolae Cinteză: Noi supraveghem băncile şi avem grijă ca din punct de vedere structural calitatea portofoliului unei bănci să nu scadă astfel încât banca să nu devină insolvabilă.

O bancă trebuie să îşi menţină în permanenţă solvabilitatea, adică să fie capabilă să-şi onoreze angajamentele în timp. Nu există nici o problemă dacă banca are o subţiere temporară de lichiditate, dar calitatea activelor deţinute este ridicată (şi trebuie să fie aşa), astfel încât să îşi poată recupera banii şi onora angajamentele.

Reporter: Ştiu că, în aprilie, BNR a făcut o modificare în legislaţie, privind lichiditatea băncilor. Care au fost motivele?

Nicolae Cinteză: Din inspecţiile efectuate la sediile băncilor am constatat că acestea nu dispun de o sursă alternativă de lichiditate în cazul unei eventuale crize.

Deşi cele mai multe dintre bănci au în spate ca acţionari bănci puternice, o singură bancă a putut să ne prezinte o garanţie constând intr-o linie de credit în valoare de 40 de milioane de euro.

Băncile trebuie să aibă o strategie de lichiditate, un management al lichidităţii. Conform noii norme, băncile trebuie să dispună de un plan alternativ de lichiditate în cazul unei crize. Majoritatea băncilor noastre au în spate un aţionar majoritar reprezentând o bancă străină.

Luând în calcul posibilitatea ca o bancă străină să nu-şi finanţeze fiica din România, am adoptat o măsură de prudenţă şi am cerut direcţiei de Reglementare să aducă îmbunătăţiri normei privind lichiditatea băncilor.

Astfel, băncile vor trebui să prezinte surse alternative de management al lichidităţii în situaţii de criză. Apartenenţa la un mare grup financiar internaţional nu reprezintă o garanţie că acţionarul te va ajuta la necaz.

Dacă garanţia în cazul unui deficit de lichiditate este o sursă de finanţare de la banca mamă, atunci banca trebuie să prezinte un angajament al acţionarului majoritar care trebuie să se reflecte în evidenţa contabilă a băncii mame.

Acest lucru va fi uşor de verificat întrucât Banca Naţională din România are acorduri de colaborare cu autorităţile de supraveghere din toate ţările care deţin capital în România.

Reporter: După ce am aflat de modificarea legislativă, am vorbit cu câţiva bancheri care au spus că BNR a hotărât acest lucru ca să creeze costuri suplimentare băncilor. Ce părere aveţi dumneavoastră?

Nicolae Cinteză: Această modificare nu va creea nici un cost suplimentar pentru bănci. Singurul lucru pe care îl cerem de la ele este o dovadă a sursei alternative de finanţare. Bancherii caută mereu justificări pentru a majora comisioanele pe care le încasează. Sunt surpins să constat ce justificări primesc clienţii de la bănci în acest sens. De cele mai multe ori, băncile invocă reglementările BNR şi noi primim multe reclamaţii şi sesizări. Cu ce le majorăm costurile prin faptul că le cerem dovada sursei alternative de finanţare?

Reporter: Situaţia de pe pieţele financiare internaţionale ar putea determina apariţia unor probleme pentru acţionarii băncilor noastre , creând probleme şi în România.

Nicolae Cinteză: Analizăm anual acţionarii băncilor noastre, urmărind puterea lor financiară şi capacitatea de a-şi susţine subsidiara din ţara noastră în cazul unei probleme. Această analiză se realizează chiar şi de două ori pe an, dacă este necesar.

Reacţia noastră este foarte dură în momentul în care observăm că unii acţionari îşi pierd capacitatea de a susţine financiar banca. De obicei îi obligăm să îşi vândă participaţiile.

Reporter: Se vorbeşte că băncile noastre ar putea avea probleme deoarece au acordat credite în condiţii relaxate, fără a percepe garanţii semnificative?

Nicolae Cinteză: Este adevărat. În cazul în care constatăm că o bancă a acordat un credit în mod imprudent, îl obligăm să constitue provizioane mai mari. Majorând provizioanele, scade profitabilitatea băncii respective şi o dată cu aceasta şi dividendele acordate acţionarilor. Un acţionar trebuie să îşi asume rolul de prim supraveghetor al băncii repective asigurând managementul şi administrarea corespunzătoare băncii. În caz contrar, primul pedepsit va fi el. Băncile noastre nu au însă probleme serioase în acest moment. Rolul nostru, al direcţiei de Supraveghere, este să identificăm eventuale probleme când se manifestă ca şi tendinţă. În cazul în care aceste probleme ar deveni "cronice", soluţionarea lor ar deveni mult mai dificilă.

Reporter: Ce părere aveţi despre activitatea autorităţii de supraveghere din Statele Unite, având în vedere problemele actuale ale băncilor de acolo?

Nicolae Cinteză: Nu vreau să comentez deciziile lor. Eu am grijă de ce se întâmplă aici. Îmi foloseşte experienţa lor, ca să ştiu de ce să mă păzesc. Noi, suntem totuşi o piaţă simplă şi nu avem acele produse financiare sofisticate care există în Statele Unite.

Reporter: Este pregătit sistemul bancar pentru implementarea Basel II?

Nicolae Cinteză: Am primit primele raportări ale băncilor sub incidenţa Basel II, şi am realizat că băncile au fost pregătitie să facă faţă noilor cerinţe. Consider că eventualele carenţe vor fi corectate în timp.

Reporter: Cum vedeţi privatizarea CEC?

Nicolae Cinteză: O bancă nerestructurată se vinde greu. Costurile restructurării sunt destul de ridicate. Aş prefera ca viitorul acţionar majoritar să fie o bancă puternică din străinătate.

Reporter: Există prea multe bănci în România?

Nicolae Cinteză: Dimpotrivă, este loc pentru mai multe. Mediul rural, spre exemplu, este prea puţin bancarizat. Trebuie să le schimbăm oamenilor mentalitatea şi să îi facem să aibă încredere în produsele bancare, începând cu cardurile.