Fost judecător din Reşiţa, trimis în judecată pentru luare de mită

Nicuşor Maldea, fost judecător la Tribunalul Caraş Severin, a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, sub acuzaţia că a primit mită de la un practician în insolvenţă.

Nicuşor Maldea a demisionat din funcţie în octombrie 2015, după ce a fost arestat preventiv.

În acelaşi dosar, au fost trimise în judecată alte 12 persoane, acuzate că fac parte dintr-o grupare condusă de Ion I. Tudor, practician în insolvenţă, precum şi persoanele juridice Casa de Insolvenţă Banat SPRL, SC Tudor&Asociaţii SPRL şi SC Master&Recovery SRL, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală, spălare de bani, bancrută frauduloasă, abuz în serviciu, luare de mită, dare de mită, fals în declaraţii, fals intelectual, uz de fals şi favorizarea făptuitorului.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, începând cu anul 2009, Ion Tudor, practician în insolvenţă, a constituit unui grup infracţional cu scopul de a eluda plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului.

Constituirea acestei grupări a fost favorizată de faptul că împreună cu tatăl său, Ion M. Tudor, şi sora sa, Loredana Berar, Ion I. Tudor deţinea calitatea de asociat sau/şi administrator în mai multe societăţi comerciale care aveau ca obiect de activitate prestări servicii (contabilitate, arhivare, recuperări creanţe), precum şi aceea de asociat coordonator în cadrul unor societăţi civile profesionale de reorganizare/lichidare a unor societăţi comerciale cu privire la care au fost declanşate procedurile de insolvenţă sau ulterior faliment.

Ion I. Tudor a urmărit atragerea unor persoane care deţineau calitatea de administrator al unor societăţi comerciale, cu scopul ca aceste entităţi juridice să fie utilizate fie pentru a emite facturi fictive, care să justifice majorarea artificială a cheltuielilor şi implicit deducerea de TVA, fie pentru a putea retrage sume importante de bani provenite din lichidarea unor societăţi aflate în insolvenţă ori a bunurilor acestora valorificate către firmele din grup.

De asemenea, pentru a putea lua deciziile care îi erau favorabile, Ion I. Tudor a făcut demersuri pentru a obţine majoritatea în adunarea creditorilor.

În realizarea acestui scop, pentru a putea fi solicitată deschiderea procedurii insolvenţei sau a falimentului, Ion I. Tudor a folosit societăţile comerciale unde calitatea de administrator era deţinută de inculpaţii Cristinel Brînda şi Călin-Nicolae Oancea, spre a obţine prin cesiuni fictive diferite creanţe cu privire la patrimoniul unor societăţi comerciale.

Ulterior, societăţile comerciale care deveneau deţinătorii creanţelor solicitau deschiderea procedurii insolvenţei, astfel că, în lipsa cererii debitorului, aveau posibilitatea de a cere judecătorului sindic numirea în calitate de administrator judiciar a firmelor de practicieni în insolvenţă unde Ion I. Tudor sau membrii familiei acestuia deţineau calitatea de asociat coordonator (Casa de Insolvenţă Banat SPRL, Tudor&Asociaţii SRL şi IT Management Advisors SPRL).

Cunoscând faptul că practica organelor de control fiscal este aceea că, în majoritatea cazurilor, verificările în cazul unei societăţi comerciale se extind doar cu privire la firmele de la care au fost înregistrate aprovizionările fără a se continua aceste controale pe lanţul achiziţiilor spre a se stabili realitatea acestora, Ion I. Tudor a conceput un mecanism în vederea atingerii scopului urmărit.

Mecanismul a presupus înfiinţarea unor societăţi comerciale (aşa-numitele "fabrici de facturi"), caracterizate prin aceea că nu îşi declară toate veniturile, care în mod exclusiv provin din prestări de servicii şi emit facturi, pe care de asemenea nu le înregistrează în contabilitate.

Aceste societăţi comerciale au funcţionat o perioadă de timp după care au fost radiate, pentru a împiedica verificările ulterioare de către organele fiscale.

Prin diverse operaţiuni financiare fictive între firmele controlate de Ion I. Tudor s-a evitat plata la bugetul de stat a impozitului impozit pe venit/profit şi TVA.

Procurorii mai spun că Ion I. Tudor urmărea să înstrăineze bunuri ale debitorilor, în frauda intereselor creditorilor, astfel încât avea interes de a avea concursul judecătorului sindic în cauzele de pe rolul Tribunalului Caraş Severin, în care acesta a fost desemnat lichidator judiciar.

În acest sens, el l-a racolat Nicuşor Maldea, judecător în cadrul Tribunalului Caraş Severin, la acel moment preşedinte al Secţiei a II-a Civilă, Contencios, Administrativ şi Fiscal.

Conform DIICOT, în anul 2010, Nicuşor Maldea a fost repartizat să judece dosarul privind falimentul SC Drumuri şi Poduri SA Reşiţa, în care lichidator judiciar era IT Management Advisors SPRL, reprezentată de Ion I. Tudor.

Judecătorul a primit de la Ion I. Tudor, prin intermediul lui Cristian Murariu, suma de 60.000 euro (echivalentul a 257.472 lei), disimulată sub forma a două contracte de vânzare-cumpărare a unui teren forestier, cu scopul de a-i crea acestuia o situaţie favorabilă în dosarele comerciale pe care le avea spre soluţionare.

La data de 24 februarie 2010, debitorul SC Drumuri şi Poduri SA a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei, astfel că tribunalul a dispus deschiderea acestei proceduri împotriva debitorului, dosarul fiind repartizat spre soluţionare judecătorului Nicuşor Maldea.

Magistratul a admis cererea creditorului SC Camand Impex SRL Reşiţa de numire în calitate de administrator judiciar a SC IT Management Advisors SPRL, unde acţionar era Ion I. Tudor.

În schimb, judecătorul a primit de la Ion I. Tudor 60.000 de euro, prin intermediul a două contracte fictive de vânzare cumpărare a unui teren forestier situat pe raza localităţii Târnova.

Legătura Ion I. Tudor şi Nicuşor Maldea a fost stabilită şi în cazul falimentului SC Construct Cement SRL Berzovia, judeţul Caraş-Severin.

Astfel, în perioada 2008-2010, judecătorul Nicuşor Maldea a primit spre soluţionare un dosar civil având ca obiect procedura insolvenţei SC Construct Cement SRL (administrator judiciar fiind desemnată IT Management Advisors SPRL, controlată de către Ion I. Tudor).

În acest caz, judecătorul a primit de la Ion I. Tudor, prin intermediar, suma de 30.000 lei, cu scopul de a încuviinţa efectuarea unor operaţiuni de către firma în insolvenţă.

Din conţinutul raportului de constatare financiar-contabilă, a rezultat că aferent perioadei 2009 - 2014 valoarea sumei totale reciclate în cadrul circuitelor economice fictive este în cuantum de 18.935.614 lei.

Aferent circuitelor de facturi fictive bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 6.023.336 lei, reprezentând impozit pe venit/profit şi TVA.

În cauză s-au instituit măsuri asiguratorii asupra mai multor bunuri imobile precum şi asupra conturilor bancare.

Dosarul se va judeca la Curtea de Apel Bucureşti.