Putin susţine că Peninsula Crimeea va rămâne pentru totdeauna o parte a Rusiei

Vladimir Putin a marcat sărbătoarea Zilei Unităţii Naţionale în Rusia cu o excursie în Crimeea, declarând că regiunea va fi întotdeauna o parte a Rusiei, transmite Euronews, citată de Digi24.

Aflat în Sevastopolul, oraşul care este portul de origine al flotei Rusiei de la Marea Neagră şi care este, de asemenea, cel mai mare oraş al Republicii Autonome Crimeea, republică aflată în componenţa Ucrainei, dar anexată de Federaţia Rusă în 2014, Vladimir Putin a spus că "dorinţa de a-şi apăra şi ocroti patria este în caracterul poporului rus".

"Ţara noastră şi-a recăpătat unitatea istorică. Această legătură vie şi indestructibilă poate fi resimţită în mod deosebit, desigur, aici, la Sevastopol, în Crimeea", a transmis Putin, subliniind în acelaşi timp că cetăţenii din Crimeea "sunt cu Rusia pentru totdeauna acum, deoarece aceasta este voinţa suverană, liberă a poporului, a întregului nostru popor".

Vladimir Putin a participat la ceremonia de depunere de flori la complexul memorial dedicat sfârşitului războiului civil în Rusia de la începutul secolului XX. Monumentul a fost inaugurat în luna aprilie şi este amplasat pe coasta Golfului Carantinei, cu vedere spre Catedrala Sfântul Vladimir din Kiev, transmite presa rusă.

Ziua Unităţii Naţionale marchează expulzarea în 1612 a forţelor polono-lituaniene care au ocupat Moscova. Sărbătoarea a fost începută în 2005, înlocuind comemorarea din epoca sovietică de la acea dată a Revoluţiei bolşevice. Ziua a devenit, de asemenea, o ocazie pentru marşurile anti-imigranţi ale naţionaliştilor, dar autorităţile de la Moscova au interzis ca evenimentul să aibă loc în capitala rusă în acest an.

De altfel, joi, la Moscova, aproximativ 20 de persoane au fost reţinute în timp ce încercau să se adune într-o staţie de metrou din Moscova pentru o demonstraţie naţionalistă.

Nu este prima dată când Vladimir Putin face referire la apropierea dintre Rusia şi Crimeea. În iunie, aflat la cea de-a 18-a conferinţă anuală cu publicul, liderul de la Kremlin a vorbit despre tensiunile dintre Ucraina şi Rusia, subliniind că ucrainenii şi ruşii sunt un singur popor.

Totodată, pe 12 iulie, Kremlinul a publicat pe site-ul oficial al preşedinţiei un articol de opinie al preşedintelui Vladimir Putin, intitulat "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor".

Conţinutul articolului, care se concentrează pe analiza istoriei relaţiilor ruso-ucrainene, este dominat de afirmaţia că ucrainenii sunt o parte străveche, inseparabilă a "naţiunii ruse triune" (poporul multinaţional al Federaţiei Ruse).

Vladimir Putin susţinea în acel manifest că "această comunitate" (referindu-se la comunitatea ucraineană) se bazează pe o istorie comună cu Rusia, care se întinde pe o mie de ani şi care ţine de limbă, identitatea etnică "rusă", sfera culturală comună şi religia ortodoxă. Legătura ucrainienilor cu statul rus este specială şi organică, susţinea liderul de la Moscova, precizând că orice încercare de a rupe sau slăbi această legătură, care ar putea fi inspirată şi influenţată doar de actori externi, va duce inevitabil la prăbuşirea statalităţii Ucrainei.

În acelaşi timp, liderul de la Kremlin punea la îndoială în mod deschis legitimitatea graniţelor actuale ale Ucrainei şi susţinea că o mare parte din Ucraina modernă ocupă ţinuturi istorice ruseşti, precizând că "Rusia a fost jefuită" de teritorii de-a lungul timpului.

Vladimir Putin sugera o posibilă nouă anexare a teritoriului ucrainean, susţinând: "Devin din ce în ce mai convins de un lucru: Kievul pur şi simplu nu are nevoie de Donbas".

Federaţia Rusia a anexat Crimeea în 2014, o mişcare pe care ţările occidentale o consideră în prezent nelegitimă şi contrară dreptului internaţional.

Pe 21 martie 2014, la patru luni de la începutul protestelor pro-occidentale din Ucraina, preşedintele Vladimir Putin semna Legea care oficializa integrarea Crimeei în Federaţia Rusă.

Protestele declanşate de refuzul preşedintelui ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici de a semna Acordul de Asocierere cu UE, aduc istoriei recente a Europei Maidanul, schimbarea puterii în Ucraina, dar şi intervenţia categorică, militară, agresivă şi subversivă a Rusiei în această ţară.

Procesul anexării Crimeei a fost unul scurt: câteva luni sângeroase pentru Ucraina, pline de agresivitate şi hotărâre din partea Rusiei, aproape paralizante pentru Occident, notează The Economist.

Forţele pro-ruse au organizat, în 16 martie, un referendum, în care s-a putut vota inclusiv online. Locuitorii din Crimeea au avut de ales doar între două opţiuni - alipire imediată la Rusia sau mai multă autonomie faţă de Ucraina. 95.5%, alegători din Crimeea au ales alipirea la Rusia. Cel puţin 100 de state ale lumii au denunţat referendumul ca fiind ilegal, conform Radio Free Europe.

58% dintre locuitorii Crimeei erau în momentul referendumului etnici ruşi, restul fiind ucraineni şi tătari. Cele două minorităţi etnice au boicotat, în general, referendumul şi au fost ulterior subiectul a numeroase acţiuni descrise de organizaţiile internaţionale drept încălcări grave ale drepturilor omului.

Crimeea a fost parte a Rusiei din secolul 18 până în 19 februarie 1954, când Nikita Hruşciov, liderul URSS de la acea vreme, a transferat Crimeea Ucrainei. Ulterior, Vladimir Putin a descris drept "jaf la drumul mare" decizia de la jumătatea secolului trecut. Crimeea era, de altfel, singura regiune a Ucrainei unde etnicii ruşi erau majoritari.

Platforma friendsofeurope.org subliniază că cei 7 ani care au urmat anexării au fost marcaţi de numeroase acuzaţii de încălcare a drepturilor omului în Crimeea. De partea occidentului: declaraţii critice şi sancţiuni. Din partea Rusiei, aniversări fericite ale "reîntregirii" şi, în 2021, un concert la care a participat chiar Vladimir Putin.

"Crimeea este inima Ucrainei. Însorită, blândă, strălucitoare. Cu şapte ani în urmă ne-au scos inima'", a spus preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în luna februarie, la marcarea Zilei rezistenţei Crimeei împotriva ocupaţiei ruse.

"Crimeea e Ucraina", este declaraţia pe care o face de şapte ani de zile grupul celor mai puternice ţări ale lumii, din care Rusia a fost exclusă în 2014, în urma a ceea ce statele G7 descriu drept "invazia Crimeei".

De asemenea, şi pentru România, anexarea Crimeei reprezintă o încălcare a principiilor şi normelor de drept internaţional şi continuă să afecteze stabilitatea şi securitatea în regiunea Mării Negre şi în spaţiul euro-atlantic.

La şapte ani de la anexarea ilegală, după cum e descrisă fără echivoc de ţările şi instituţiile democratice, Crimeea e la fel de departe de o revenire sub suveranitatea Ucrainei.