14 STATE EUROPENE RESPING REFORMA DIN SECTORUL VINULUI România se opune liberalizării pieţei vitivinicole

• UE se gândeşte să revină asupra reformei

România şi alte 13 state membre UE nu sunt de acord cu reforma CE în sectorul vitivinicol, res-pingând ideea liberalizării drepturilor de plantare.

Cele 14 ţări au solicitat Comisiei Europene să revină asupra reformei aprobate în anul 2008, care presupune eliminarea, până în 2015, a drepturilor de plantare a viţei de vie, cu posibilitatea de menţinere a actualului regim până în 2018. Ca urmare, CE a demarat, ieri, o procedură de reflecţie de mai multe luni cu privire la reforma sectorului vinului, care este din ce în ce mai contestată de principalii producători europeni de vin, precum Fraţa, Italia, Portugalia şi Spania, potrivit AFP.

"Faptul că, pe de o parte, se dă voie să se planteze fără aceste drepturi, după ce, pe de altă parte, au fost acordate prime pentru defrişarea voluntară a viilor în zonele nefavorabile, va conduce la pierderea controlului asupra calităţii vinului şi la lipsa protejării producătorilor care fac vinuri cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică", ne-a spus Emil Dumitru, consilier juridic în cadrul Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV).

În prezent, potrivit domniei sale, cei care doresc să planteze viţă de vie trebuie să obţină un astfel de drept, conform unui Ordin de minis-tru: "Trebuie depuse nişte documente, există o întreagă procedură pentru obţinerea drepturilor de plantare din registrul naţional".

Emil Dumitru ne-a precizat că, întrucât gradul de plantare a fost, la noi, destul de scăzut, în ultimii 22 de ani, ţara noastră are o rezervă de 10.000 de hectare de drepturi de plantare, cumparativ cu rezerva totală a Uniunii Europene, de 22.000 de hectare: "România poate planta până în 2020 fără probleme, mai ales că există şi instrumentul defrişării".

UE susţine că eliminarea, până în 2015, a drepturilor de plantare a viţei de vie, un instrument destinat ţinerii sub control a producţiei de vin, are scopul să permită viticultorilor să beneficieze de mai multă flexibilitate pentru a se adapta la cererea internaţională, având libertatea de a alege soiurile pe care le doresc.

Comisarul european pentru Agricultură Dacian Cioloş a deschis, ieri, o primă reuniune a unui grup de lucru "la nivel înalt", care ar trebui să evalueze până la finele anului impactul pe care l-ar avea o eliminare a drepturilor de plantare asupra pieţei şi să propună recomandări.

Dacian Cioloş a adăugat că este gata să acţioneze dacă grupul de lucru va veni cu "argumente solide şi soluţii inovatoare şi durabile care necesită ajustări". Comisarul european refuză ideea revenirii la "instrumentele din anii 1970, care şi-au arătat limitele", adăugând că sistemul care funcţionează în prezent "nu împiedică nici supraproducţia, nici sub-plantarea".

Statele care se opun reformei atrag atenţia asupra riscului de supraproducţie, care ar atrage după sine o scădere a preţurilor. De asemenea, invocă şi consecinţele nefas-te pentru zonele viticole cel mai puţin productive, industrializarea excesivă a sectorului şi devalorizarea viilor nobile prestigioase, din cauza creşterii suprafeţei cultivate.

Potrivit lui Emil Dumitru, Româ-nia speră ca regulamentul de bază al Politicii Agricole Comune (PAC), care trebuie întocmit întocmit până în 2013, să nu conţină această reformă din sectorul vitivinicol, din contră, să menţioneze că regimul drepturilor de plantare vor rămâne în continuare instituite.

România este unul dintre cei 15 producători de vin la nivel mondial şi al şaselea producător de vinuri din Europa, după Franţa, Italia, Spania, Germania şi Portugalia. Ţara noas-tră ocupă locul al cincilea în ierarhia ţărilor viticole europene, cu o suprafaţă totală cultivată cu viţă de vie pe rod de circa 183.000 de hectare. Potrivit reprezentanţilor Ministerului Agriculturii, suntem singurii care absorbim anual toate fondurile europene pentru dezvoltarea sectorului vitivinicol, acestea ridicându-se la peste 42 milioane de euro pe an.