Ţara noastră avea, înainte de criza din 2009-2010, un nivel de intermediere financiară de aproape 40%, iar astăzi acesta este de numai 27%, fiind cu mult sub media Uniunii Europene, a afirmat, ieri, Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor.
Domnia sa a spus că obiectivul este ca acest nivel să ajungă la 35%, în perioada următoare.
Domnul Oprescu a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă: "Există o corelaţie extrem de puternică între nivelul intermedierii financiare şi bunăstarea economică dintr-o societate, estimată ca PIB per capita, vizualizată la nivelul multor ţări, dar mai ales în zona europeană, cu care ne comparăm noi. Noi suntem uşor «excentrici» acestei curbe de corelaţie pentru că totuşi, în ceea ce priveşte PIB-ul per capita, suntem la un nivel relativ mediu - de peste 10.000 euro per capita, dar din punctul de vedere al intermedierii financiare suntem cu mult sub media europeană de 83%. Ca atare, această «excentricitate» ne-ar ajuta ca atunci când am accelera intermedierea financiară, un efect al acesteia să se materializeze foarte repede în creştere de bunăstare, în creştere de PIB şi atunci am avea aici o tracţiune deosebită. (...) Saltul de la 27% la 35% nu se realizează peste noapte, ci progresiv. Înainte de criza din 2009-2010, noi aveam aproape 40% intermediere financiară, iar astăzi suntem la 27%. Este evident că nu avem în sistem resursele necesare ca să ajungem spre 40%, dar ca să facem progrese către zona respectivă, în mod evident, avem resurse. Trebuie, însă, să punem lucrurile în ordinea lor firească şi normală şi să reclădim încrederea la nivel social".
• ARB: "Peste 485.270 de persoane fizice au contractat credite ipotecare/imobiliare de la bănci"
Băncile membre ARB au lansat campania de informare şi conştientizare #DreptulLaBanking, prin care îşi propun să îmbunătăţească dialogul cu publicul larg, despre rolul de facilitator al dezvoltării şi prosperităţii pe care îl au băncile şi despre cum pot beneficia românii şi societatea de toate instrumentele pe care le includ simbolic în #DreptulLaBanking.
Campania vorbeşte despre încrederea reciprocă între oameni şi sistemul bancar, esenţială pentru creşterea bunăstării individuale, precum şi despre dezvoltarea economiei României.
Campania începe de la nevoi personale precum achiziţia unei locuinţe, plata bunurilor cumpărate, economisire, dar înseamnă şi dreptul la investiţii într-o agricultură modernă şi performantă, în infrastructură, în educaţie sau în sănătate.
Potrivit unui comunicat al ARB, datele Băncii Naţionale a României la finele anului 2019 arată că peste 485.270 de persoane fizice au contractat credite ipotecare/imobiliare de la bănci şi au achiziţionat locuinţe sau au realizat alte investiţii imobiliare, iar numărul debitorilor persoane fizice cu credite ipotecare este de 283.769 şi numărul debitorilor persoane fizice cu alte credite pentru investiţii imobiliare este de 201.505.
Valoarea creditelor ipotecare şi pentru alte investiţii imobiliare se ridică la 20 miliarde euro, ceea ce reprezintă 10% din Produsul Intern Brut al României şi aproximativ 100.650 companii se dezvoltă cu finanţare de la băncile din România, potrivit datelor de la sfârşitul anului trecut.
Valoarea finanţărilor acordate de bănci companiilor se cifrează la 25 miliarde euro, la finele lunii noiembrie 2019.
Pentru dezvoltarea IMM-urilor, antreprenorii au contractat finanţări de la băncile din România în valoare de 17 miliarde euro, conform reprezentanţilor ARB, care au citat date din luna noiembrie 2019. Potrivit datelor, în ţara noastră sunt realizate aproximativ 885 de milioane de tranzacţii electronice în siguranţă anual, prin intermediul băncilor.
În agricultură, au fost contractate credite de peste două miliarde de euro, potrivit datelor aferente lunii septembrie 2019.
Prin această campanie, băncile din România s-au unit în efortul de a-i susţine mai bine pe cei care îşi încredinţează resursele băncilor (în prezent fiind peste 15 milioane de deponenţi) şi se angajează să reducă diferenţa dintre "persoanele care au dreptul la banking" şi cele care îl utilizează efectiv, crescând astfel nivelul de educaţie financiară în rândul consumatorilor.