50 miliarde euro - sprijin european pentru Ucraina

Bruxelles-ul doreşte să instituie un mecanism financiar pentru Ucraina, deşi deficitul bugetar al Uniunii Europene pe anul 2022 a fost cu 107,6 miliarde euro mai mare decât în anul 2021 (344,3 miliarde euro în 2022 şi 236,7 miliarde euro în 2021) potrivit raportului anual întocmit de Curtea de Conturi Europeană (ECA).

Potrivit proiectului de rezoluţie a Parlamentului European dezbătut în primă lectură, Facilitatea pentru Ucraina ar urma să primească o alocare maximă de 50 miliarde euro pentru perioada 2024-2027.

"Întrucât toată asistenţa bilaterală Ucrainei va fi furnizată în cadrul Facilităţii pentru Ucraina, sunt necesare fonduri suplimentare sub formă de venituri alocate externe pe lângă pachetul financiar definit la articolul 6, pentru a oferi granturi suplimentare pentru a sprijini în continuare Ucraina", se arată la punctul 47 al preambulului proiectului de rezoluţie.

Documentul prevede stabilirea alocării unei sume anuale pentru sprijinul acordat Ucrainei şi arată: "Creditele de angajament şi creditele de plată corespunzătoare din Rezerva Ucrainei ar trebui mobilizate anual în buget peste plafoanele cadrului financiar multianual. Pentru a permite în mod eficient supravegherea şi libertatea de acţiune autorităţii bugetare, Rezerva Ucrainei ar trebui să fie compusă din cel puţin trei linii bugetare suplimentare, corespunzătoare fiecăruia dintre pilonii în care este structurată propunerea. Pentru partea de sprijin oferită de Facilitatea pentru Ucraina sub formă de împrumuturi, este oportun să se extindă garanţia bugetară a Uniunii pentru a acoperi asistenţa financiară pusă la dispoziţia Ucrainei (...), până la sfârşitul anului 2027".

Potrivit proiectului citat, 75% din alocarea totală de 50 miliarde euro constituie formă de sprijin financiar nerambursabil, din care cel puţin 15% va fi plătită pentru nevoile de redresare, reconstrucţie şi modernizare ale autorităţilor subnaţionale ale Ucrainei, cum ar fi regiunile, oraşele şi comunităţile locale.

Pe lângă cele 50 miliarde euro, articolul 13 din proiectul de rezoluţie legislativă stipulează că, în circumstanţe excepţionale justificate în mod corespunzător, în special în cazul în care o deteriorare semnificativă a războiului face imposibil ca Ucraina să îndeplinească condiţiile ataşate formelor de sprijin în temeiul prezentului regulament, Facilitatea poate oferi Ucrainei finanţare excepţională pentru a-şi menţine situaţia macrofinanciară, stabilitatea şi pentru a favoriza realizarea obiectivelor menţionate, finanţarea excepţională urmând să înceteze de îndată ce îndeplinirea condiţiilor devine din nou posibilă.

Cei trei piloni ai Facilităţii pentru Ucraina stabiliţi în viitorul act normativ european sunt: Pilonul I - sprijin financiar care urmează să fie acordat Ucrainei pentru realizarea de reforme şi investiţii pentru punerea în aplicare a Planului pentru Ucraina, precum şi pentru menţinerea stabilităţii macrofinanciare a ţării; Pilonul II - un cadru de investiţii specific ucrainean pentru a sprijini investiţiile şi a oferi acces la finanţare; Pilonul III - asistenţă tehnică şi sprijin aferent Ucrainei pentru conceperea şi punerea în aplicare a reformelor legate de aderarea la UE şi pentru stimularea capacităţii administrative a Ucrainei, precum şi alte activităţi relevante.

Pentru Pilonul I se va întocmi un Plan pentru Ucraina. După aprobarea acestui plan de către Comisia Europeană, Ucraina va putea beneficia de o prefinanţare în valoare de până la 7% din sprijinul financiar nerambursabil şi împrumutul care urmează să fie acordat. Planul respectiv va stabili agenda de reforme şi investiţii a Ucrainei, integrată într-un cadru de politică economică şi fiscală, şi va cuprinde măsuri pentru implementarea reformelor şi a investiţiilor publice, cuprinse într-un pachet cuprinzător şi coerent, care poate include şi scheme publice pentru stimularea investiţiilor private.

Proiectul de act normativ prevede posibilitatea Comisiei, dacă planul nu este adoptat până la 31 decembrie 2023, de a acorda Ucrainei un sprijin limitat şi excepţional pentru o perioadă de până la trei luni de la intrarea în vigoare a regulamentui sau de la 1 ianuarie 2024. Valoarea acestui sprijin financiar nu poate depăşi 1,5 miliarde euro lunar.

În ceea ce priveşte Pilonul II al Facilităţii, care va sprijini investiţiile de redresare şi reconstrucţie întreprinse de companii din sectorul privat, municipalităţi, întreprinderi de stat sau alţi actori, documentul citat precizează: "Cadrul de investiţii din Ucraina ar trebui să abordeze priorităţile identificate în Planul pentru Ucraina şi să sprijine obiectivele şi implementarea acestuia. (...) Având în vedere necesitatea de a coordona sprijinul internaţional pentru redresarea, reconstrucţia şi modernizarea Ucrainei, organizaţiile internaţionale, instituţiile financiare internaţionale, în special BEI şi BERD ca instituţii financiare cheie, precum şi statele membre, băncile naţionale de dezvoltare, ţările terţe, sau alţi donatori pot juca un rol major în finanţare sau ca parteneri de implementare a măsurilor sau proiectelor sprijinite de Facilitate. Instituţiile financiare naţionale şi locale, private şi controlate de stat din Ucraina pot fi implicate în implementarea instrumentelor. Cadrul de investiţii va consta într-un pachet financiar integrat care să furnizeze capacitate de finanţare sub formă de instrumente financiare, garanţii bugetare şi operaţiuni mixte în Ucraina".

Referitor la Pilonul III al Facilităţii, asistenţa tehnică acordată de Comisie va viza sprijinirea Ucrainei pentru atingerea aquis-ului comunitar în vederea aderării la Uniunea Europeană. Un astfel de sprijin include consolidarea statului de drept, a democraţiei, a respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, consolidarea eficienţei administraţiei publice şi a capacităţilor instituţionale, descentralizarea şi sprijinirea transparenţei, reformelor structurale, politicilor sectoriale şi bunei guvernări la toate nivelurile. Asistenţa tehnică va sprijini crearea şi consolidarea autorităţilor ucrainene responsabile cu asigurarea utilizării adecvate a fondurilor, auditul şi lupta eficientă împotriva gestionării defectuoase a finanţării publice, în special fraudă, corupţie şi corupţie la nivel înalt, structurile oligarhice, conflictele de interese şi neregulile apărute în raport cu orice sumă cheltuită pentru atingerea obiectivelor Facilităţii.

Se pare că reglementarea acestei Facilităţi pentru Ucraina de către instituţiile UE va mări considerabil riscul general al bugetului comunitar faţă de eventualele datorii viitoare, care la finalul anului 2022 s-au ridicat la 248,3 miliarde euro (comparativ cu 204,9 miliarde de euro în 2021), majorare cauzată parţial sprijinului financiar al UE pentru Ucraina, care s-a dublat anul trecut faţă de 2021 (16 miliarde de euro faţă de 7 miliarde de euro), potrivit raportului anual al Curţii de Conturi Europene (ECA). Auditorii ECA au arătat în documentul citat că aprobarea a unor noi alocări pentru Ucraina va creşte semnificativ acest risc pentru viitoarele bugete ale Uniunii Europene.