English
Nu au trecut nici două săptămâni de când preşedintele Federal Reserve spunea că "este prematur să facem speculaţii cu privire la reducerea dobânzilor".
Acum totul s-a dat peste cap, iar pieţele au devenit euforice şi au dus principalii indici bursieri la noi maxime istorice. La ultima şedinţă de politică monetară din acest an, oficialii băncii centrale americane au discutat un posibil calendar de reducere a dobânzilor în 2024, cu până la 75 de puncte de bază.
După reacţia iniţială, au început să apară şi întrebările. Prognozează Fed-ul o recesiune şi încearcă să o combată prin costuri de finanţare mai reduse, mai ales că America intră într-un an electoral? S-au amplificat problemele de pe piaţa creditului acordat companiilor şi a celui imobiliar?
În opinia analistului economic Philip Pilkington, decizia a fost luată sub puternice presiuni politice, după cum arată pe contul său de Twitter.
Opinii similare sunt exprimate pe reţelele de socializare şi de alţi analişti financiari, însă apar mai rar în presa financiară, unde se pune accentul mai ales asupra perspectivelor foarte bune ale unei "aterizări line" pentru economia Statelor Unite.
"Suntem conştienţi de riscul că am putea menţine dobânzile ridicate prea mult", a declarat Jerome Powell în cadrul conferinţei de presă, iar apoi a subliniat că "suntem foarte concentraţi să nu facem această greşeală".
Dar oare greşeala nu s-a făcut atunci când dobânzile au fost reduse artificial şi menţinute la minime istorice pentru mai bine de un deceniu, inclusiv prin pornirea tiparniţelor?
O serie de analize apărute după ultimele declaraţii de la Federal Reserve amintesc "performanţa" băncii centrale americane din anii "70 şi consideră că situaţia se poate repeta.
Atunci dobânda de politică monetară a fost redusă accelerat, pe fondul unui declin semnificativ al ratei inflaţiei, dar şi a presiunilor politice venite de la Casa Albă. Nu după mult timp preţurile şi-au reluat creşterea accelerată, care a continuat până la începutul anilor "80 (vezi graficul 1).
A fost nevoie de toată hotărârea lui Paul Volcker pentru combaterea inflaţiei, ceea ce a însemnat ducerea dobânzii efective de politică monetară dincolo de 19%, iar consecinţa a fost o recesiune prelungită.
Declinul ulterior al preţurilor a fost influenţat puternic şi de exploatarea noilor surse de petrol şi gaze naturale din Alaska, Mexic, Golful Mexic şi Marea Nordului.
Acum tendinţa este contrară: preţurile energiei sunt forţate să crească, practic, de autorităţi, ca urmare a politicilor agresive de promovare a aşa-numitelor surse sustenabile, cum sunt cele solare sau eoliene. Acestea au o densitate energetică extrem de scăzută în comparaţie cu sursele clasice şi un randament foarte scăzut, iar preţurile energiei astfel produse nu pot fi decât foarte mari.
În aceste condiţii, temperarea presiunilor inflaţioniste în Statele Unite şi Uniunea Europeană nu poate fi decât un fenomen temporar, iar dobânzile de politică monetară nu vor reprezenta instrumente suficiente pentru obţinerea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.
Lecţia anilor "70 a determinat Federal Reserve să menţină dobânda de politică monetară cu mult peste rata oficială a inflaţiei mai bine de un deceniu, până în 1992.
Temperarea accelerată a presiunilor inflaţioniste a condus la declanşarea unor creşteri masive ale preţurilor de pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale, respectiv scăderea masivă a randamentelor, pentru următoarele patru decenii (vezi graficul 2).
De la un maxim de 15,84% în septembrie 1981, randamentul obligaţiunilor de 10 ani emise de guvernul SUA a scăzut până la un minim istoric de 0,52% în august 2020. În 2023, randamentul obligaţiunilor guvernamentale americane de 10 ani au atins un maxim de 4,98% la mijlocul lunii octombrie, iar după declaraţiile lui Jerome Powell au coborât sub 3,9%.
Pe marginea creşterii accelerate a dobânzilor din ultimii doi ani, istoricul financiar Edward Chancellor, autorul cărţii "The Price of Time: The Real Story of Interest", a scris recent că viitorul dobânzilor va aduce mari surprize.
Autorul britanic avertizează că "declinul de pe piaţa obligaţiunilor are o vechime de numai doi ani şi poate continua pentru mulţi ani, conform precedentelor istorice".
Mai mult, "istoricul pieţei obligaţiunilor conţine şi alte perspective neliniştitoare", reprezentate de faptul că "mişcările ratelor dobânzilor devin din ce în ce mai extreme", în condiţiile în care "secolul al XX-lea a fost martorul celor mai ridicate şi a celor mai scăzute dobânzi din ultimele cinci milenii, iar secolul al XXI-lea a doborât deja recordul căderilor".
În cartea sa, Edward Chancellor arată că dobânzile extrem de scăzute nu conduc doar la creşterea accelerată a preţurilor activelor financiare, ci sunt responsabile şi pentru creşterea economică slabă, determinată nu în ultimul rând de proliferarea companiilor zombi, creşterea inegalităţii, a gradului de îndatorare, precum şi pentru crizele de la nivelul sistemelor de pensii din Occident.
Analistul financiar Jim Grant, editorul publicaţiei "Grant's Interest Rate Observer", a declarat recent pentru Forbes că "încă nu am simţit adevăratele consecinţe ale erei banilor gratis".
În opinia lui Grant, adevăratele cauze ale problemelor de astăzi trebuie căutate cel puţin din 2008, când "banca centrală americană a devenit complet iraţională".
Semnalul transmis de preşedintele Federal Reserve l-a determinat pe un analist de la Deutsche Bank să afirme că "Fed-ului nu pare să îi mai pese de cât de relaxate sunt condiţiile de pe pieţele financiare", după cum scrie Zerohedge.
De fapt, bancherii centrali ar da dovadă de comportament iraţional dacă ar arăta că le pasă de consecinţele deciziilor şi acţiunilor lor, în condiţiile în care nu îşi asumă nicio responsabilitate şi nici nu plătesc pentru greşelile făcute.
Întrebat cât de aproape trebuie să fie inflaţia de pragul de 2% pentru ca Federal Reserve să înceapă reducerea dobânzilor, Powell a răspuns că "este de dorit să începem relaxarea politicii restrictive cu mult înainte de 2%, astfel încât să nu coborâm sub ţintă", deoarece "dacă am aştepta ca inflaţia să ajungă la 2%, atunci ar fi prea târziu".
Cu alte cuvinte, oficialii Federal Reserve sunt speriaţi de perspectiva reducerii inflaţiei sub pragul de 2%, ca nu cumva erodarea puterii de cumpărare să se tempereze şi să ofere speranţe deşarte unei populaţii apăsate de datorii.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.12.2023, 00:40)
eu am din primul grafic… datele bagate in scala logaritmica si da puncte de inflexiune 87-89… 2005-2007…. 2023-2026… plus minus..
tot pe grafic imi da si plesnirile si reveniri 90-92-95…2009-2012-2014… alta 2028-2030-2032…
ps: schimba leul in circulatie cu euro si trage presul dupa…
idem:90… idem 2007 dupa taiat zerouri si “noi lei”… idem in fata…
avem deja pensula 10-12 lei = 2-2,4 euro idem nominal trecut 2-2,4 lei la nominal venit 800-1200 lei… azi 800-1200 euro…avem bax termosistem 100-120 lei in euro 20-24 euro idem nominal trecut 24 lei la 1200-1500 lei venit net… idem la 800-1200 euro…
raportul este aproape complet…
ca sa nu socheze populatia guvernul si banca centrala au amanat catapultarile la “mancare si monopol gov”.. prin diferite tehnici fiscale ce dau pe moment stare de avutie… cum da drumul si la astea cum explodeaza somajul… le da drumul cand da semne ca se suceste creditul… ca de… daca nu faci credit te taxez la ce nu creditezi din venit net…
s c c r e t
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.12.2023, 00:48)
ps: corelata perfect cu dobanda reala ipotecara cu av de 5% balon speculativ sau sparta! (adica supraevaluata sau subevaluata; levier real negativ cu bula de cost sau levier real pozitiv fara bula de cost - la plata).
pss: imi doresc sa va fac gratis graficele cadou..
s c c r e t
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.12.2023, 00:50)
eu le am facute publice…
mai toate dovezile din comenturi si grafice enuntate le am publice… dar se sifoneaza unii… la “reclame”…
s c c r e t
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.12.2023, 08:50)
Analistul x a zis pe twitter nu stiu ce.
Economia incetineste dar e pe plus, consumul e ok, bursa a depasit maximul din ianuarie 2022, inflatia a incetinit, ba unele preturi au scazut putin. Lumea consuma, te uiti peste tot lidl, mall uri, on line te uiti la un produs, doua, trei si a doua zi nu mai sunt, te uiti si peste toate statisticile si lumea consuma. Sunt locuri de munca. Bancile centrale se pregatesc de easy money din nou. Deficitele statului sunt tot pe maxime, si vin si banii din pnrr.
Si alt lucru, apropo de crash uri la bursa de obicei nu se intampla cand se asteapta lumea, si sta si cu cash mult in conturi sa o astepte. Toate crash urile mari la bursa, 2029, 2000,2008 au fost dupa ce toata lumea si cu maica-sa era in piata plus margin plus credit plus si-au vandut casa sa ia actiuni. Si sunt precedate de o stare de euforie , manie chiar, fata de acum, pesimism generalizat
Acum avem cash mult pe margine care asteapta sa pice piata. Nu mai vorbesc de cat cash e in bonduri.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.12.2023, 09:41)
sa vinzi casa sa iei actiuni … trebuie talent financiar..
plus ca nu e necesar sa vinzi… tre sa faci credit.. sa stii cand sa il faci..,
ca sa te pazasti de rele te uiti la bondurile natiei si parteneri….
pe urma re uiti la -daca ai piata ciclica cum e romania - la bulele de rents… iei bursa si o imparti la rents… iei rents si o imparti la bursa… iei bursa si o imparti la pret cocioaba… iei cocioaba si o imparti la pret bursa… iei rata somajului si o imparti la bursa si cocioaba… iei cocioaba bursa si o imparti la rata somajului… iei pret aur si le imparti la cele de mai sus si inversa relatiei.. pui mana si iti construiesti graficele…
poti sa incluzi si PPIul deflat pe ce vrei tu de mai sus… si inversa…
Poti sa iei si “credit” ca procent din pib / din piata .. venit net … si sa il supratui sau imoarti la indexurile de mai sus…
cum am spus… e crack up boom… depinde de piete lag la deplasare capital.. si lag la cauzalitate defaulte banci si etc falimente… pana la urma piata va plati falimentele… pe toate le-a platit..
dobanda reala ipotecara cu av de 5% usa (si nu doar) arata ca este balon… si se va sparge in fata… ca se sparge de tip deflatie sau inflatie ori combinate.. tot una imi e. conteaza ca se sparge…
rata somajului in ue si ro… merrg / sunt spre minime.. normal ca e crack up boom… ciclul speculativ la “rents” normac ca iar s-au balonat… ca procent din net income… si cu ea si dobanda ipotecara la avansuri 5% e la sfantu petru… adica scosi jucatori din joc..
s c c r e t
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.12.2023, 09:57)
A crack-up boom is the crash of the credit and monetary system due to continual credit expansion and price increases that cannot be sustained long-term.
Several economies, other than Germany, have caved in after a period of credit expansion and hyperinflation, including Argentina, Russia, Yugoslavia, and Zimbabwe. 2 A more recent example is Venezuela.
Mai e mult pana acolo.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.12.2023, 11:42)
vezi turcia PPIul…
Rusia dupa ea…
USA PPIul … care niciodata nu sta deflat … mereu nominal inflat…
Si da mai e pana acolo…
s c c r e t
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.12.2023, 12:02)
cu deficitele care sunt si cu creditele care se fac chiar si la dobanzile astea, vezi credit cardurile in us care sunt "racheta", acolo se va ajunge intr-un final. hiperinflatie si colaps /faliment guvernamental.
toata lume a spune ca acolo vom ajunge daca nu se face ceva(scaderea cheltuielilor pana la nivelul incasarilor din taxe sau cresterea taxelor sau ce stiu eu).si nu e vreun indiciu ca se va "face ceva". dimpotriva. la fel ca pn acum, dar mai mare.
dar nu stim cand va fi asta. si dupa 2008 multi se asteptau sa se intample la fel, si iata , au mai trecut 15 ani.
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.12.2023, 12:13)
Nu înțeleg de ce mulți speră că se va întâmpla altceva
E ca și când aș consuma tărie în fiecare seară, as fuma un pachet pe zi, n as dorm toate weekendurile când aș iesi vineri și sâmbătă în club unde as fi abonat fidel la ecstasy
As face asta un an, apoi doi, apoi un deceniu și tot așa și as vrea sa fiu verde la.80 ani.
2.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.12.2023, 13:06)
e, poate dura mult si bine , uita-te la Mick jagger, sex, drugs &rock n'roll si acum si are 80 de ani. uita-te la Japonia, 265% datorii/pib si traieste bine mersi. depinde cum ai norocul. :))
2.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.12.2023, 14:57)
poti sa au crack up boom si in salturi procentuale din linia de trend… de fel le vezi fie in PPIuri declarate fie in Inflatii Nominale Declarate sau nu…
exemplu: zahar de la 2,5 la 5,5 lei e crack up boom..
ulei de la 4,5 la 8-9-10 e crack up boom…
cartof de la 0,8 bani la 2,8-3,5-4 lei e crack up boom…
morcovi de la 0,5- q lei la 2-3 lei tot crack up boom…
pot sa ai crac up boom pe sectoare / i dustrii / servicii / bunuri … sau pe total piata.. raportat la pib …/ venit net / brut…
s c c r e t
2.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.12.2023, 15:01)
da vezi indexurile nominale in moneda locala in turcia venezuela argentina america usa anglia … ele reflecta cel mai bine lagul la crack up boom…
istoric aprecierea activelor in nominal anunta cu lag aprecierea costurilor totae la trai mancare taxe cand aprecierea imo stagneaza sau se prabuseate… se balanseaza reciproc… index rea / nominal imo apreciere cu index real nominal apreciere la “mancare” costuri… intre ele e lag si transfer de avutie.. dupa finalizarea transferului intre generatii apare si slumpul ciclic…
s c c r e t
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.12.2023, 10:32)
Argentina, Turcia arată că realitatea e inimica nu tine cont de figuranți. Aceste țări nu cunosc războaie, au o populație tânără -relativ- și nevicioasa dar niste conducători insalubri au socotit că pot truca legi economice .
Așa că , sa ne așteptăm la lucruri rele și la case mai mari
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.12.2023, 10:35)
Va intra în lista și Egiptul unde inflație e deja peste 30 la sută, cea oficială.
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.12.2023, 16:50)
elongatia masei monetara in tarile alea e cauzata de intrarea in piata a tinerei generatii ce da impusl de cerere si da impuls suplimentar in credit creatie ce compenseaza cu lag alta masa monetara in piata…
poti sa ai boom inflatie prin boom participanti in piata ce trag de moneda putina in circulatie si cauzeaza criza si forteaza gov sau capitalisti sa verse masa monetara suplimentara in piata… poti sa ai boom inflatie si cu crash (deflatie) capacitati productie si cerere aceeasi sau cazuta sub viteza de cadere capacitati…
ca sa intelegem inflatia si deflatia … tre sa vizualizam printr-un joc simplu din copilarie…
o cada …. apa… robinet… nivel apa… nivel jucarii in crestere sau descrestere in cada… nivel bureti in crestere sau descrestere aruncati in cada…. relatia dintea cele de mai sus poate invata pe oricine mult mai rapid complexitatea inflatiei…
un exemplu: turcia are boom inflatie cu boom imediat participanti noi in campul muncii…
romania a avut boom inflatie in 90 cu crash participanti in campul muncii de la 8-8,5 la 6 spre 4 milioane… simultan si capacitatile vechi de productia au cazut mai violent…
s c c r e t
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.12.2023, 16:56)
banca centrala e robinetul si dopul / scurgerea…
cum era pe timpuri cazi cu doua baterii… asa e si cada noastra… una reprezinta financiar banca centrala / comerciale / cresit alta govul / trezorerii / credit…
dopurile la cada se pot inchide sau deschide de catre banci centrale sau politici gov…
s c c r e t
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.12.2023, 14:07)
Federal Reserve deserveste "privatii care o detin",
fiind o institutie PRIVATA,nici Congresul USA nu au drept de control,
deci politicienii nu pot face presiuni de nici un fel
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.12.2023, 19:54)
nu pot face presiuni… vezi turcia.. cu Erdogan… nu pot face… decret de ipoteci la 18-5% cu inflatie de 100-150%(declarat)… ala da transfer violent intre active…
s c c r e t
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.12.2023, 19:55)
jubileu pe fata!
unde bunuri in cos consum ca procent din venit net in prabusire…
sacrificu suprem…
s c c r e t